Criza migrației. Corida europeană, în care Europa este taurul de sacrificiu, gonit de cei din spatele cortinei mondiale

În Europa, criza migrației atinge punctul ireversibil. Are loc erodarea abilă și artificială a identității europene. În mediul emigranților, teroarea ajunge la apogeu.

Recent, în Germania un imigrant eritrean a fost condamnat la pușcărie pe viață pentru că a atacat cu un cuțit adolescentele care mergeau spre școală. Pe străzile incendiate ale Parisului, numărul imigranților depășește orice limite. La Londra, patrulele islamiste au devenit coșmarul localnicilor. La Paris, Amsterdam, Bonn oamenilor le este frică să poarte cruciulițe - și asta la ei acasă, în Europa! Și e doar începutul!

Polonia nu este de acord

Ziarele poloneze abundă de publicații și reacții la procesele destructive din Europa. «Hotarele Europei nu-s sigure: Polonia promite să pună veto pe planul UE privind imigranții » - așa sună multe titluri din mass-media poloneză. Asta impune conducerea țării să reacționeze la problema europeană gravă, promovată de mulți lideri din Europa de Vest.

Așa nu se mai poate, căci Bruxellesul oficial pune presiuni pe guvernele naționale, și Polonia se află în epicentrul confruntării. Premierul Poloniei Mateusz Morawecki a spus deja un „nu” ferm strămutării forțate a imigranților, încălcării dreptului de veto și amenzilor aplicate statelor de Bruxelles. Conflictul dintre Bruxelles și Varșovia privind problemele migrației se află acum în punctul culminant. Legislatorii polonezi au aprobat amendamentele legislative, care deschid calea pentru referendumul național privind acceptarea imigranților, care se va desfășura în contextul alegerilor generale, preconizate pentru această toamnă. Amendamentele vor permite desfășurarea referendumului în ziua alegerilor parlamentare, fapt car se va solda, conform așteptărilor, cu o prezență mai mare la urne.

Opoziția crede că referendumul este un truc politic, cu ajutorul căruia partidul care guvernează Polonia vrea să-și îmbunătățească rezultatele în alegeri.

Un alt eveniment important – luna trecută Polonia și Ungaria au pus veto pe declarația liderilor UE privind prioritățile limitării restricțiilor sosirii, și aceste două țări au votat împotriva acordului din 8 iunie, care echilibra angajamentele țărilor din apropierea frontului cu cererile altor țări-membre de a acorda sprijin.

Polonia susține că a adăpostit milioane de refugiați din Ucraina — cca 1,2 milioane s-au înregistrat pentru ședere temporară — și nu poate accepta nici măcar un imigrant, care traversează Europa fără permisiune. Într-adevăr, Polonia primește un număr enorm de persoane din Ucraina, și a pune presiuni pe ea pentru noi cedări în procesul migrației din Africa și Asia este o decizie prea radicală pentru structurile, tenebre și nu numai, ale lumii Atlantice. Este un complot împotriva țărilor care păstrează valorile europene tradiționale și încearcă să-și păstreze identitatea națională.

De aceea politicienii polonezi au dreptate, la fel ca și maghiarii premierului Orban. Polonia cheamă să fie opriți imigranții, înainte ca ei să ajungă la hotarele UE. Dar este glasul care strigă în deșert, căci demnitarii europeni de la Bruxelles nu vor să audă nimic, ei îndeplinesc voința regizorilor din umbră.

Olanda este în impas

Pe acest fundal, este de menționat Olanda, guvernul căreia în acțiunile sale iluzorii privind migrația s-a discreditat definitiv în ochii alegătorilor săi. În Olanda, guvernul globalist de coaliție s-a prăbușit pe 8 iulie, odată cu demisia, pe care premierul Mark Rutte a prezentat-o regelui Willem-Alexander, și a deschis calea alegerilor, care urmează să se desfășoare în noiembrie, și posibilității ca partidul populist BBB să acceadă la putere.

Guvernul lui Mark Rutte a căzut, deoarece partenerii de coaliție nu au ajuns la un compromis în problema migrației și a politicii de oferire a azilului. Mark Rutte a promovat mult timp migrația, însă acum s-a convins că această cale duce într-un impas. Anume aici partenerii de coaliție au și pus presiuni pe el. A înțeles că, cu o atare politică a migrației, el nu are șanse să învingă în alegeri, și a început să manevreze. Și iată rezultatul. Prăbușirea coaliției și ”atacul” structurilor din umbră ale lumii atlantice.

Guvernul s-a prăbușit deoarece în a.2022 în țară numărul cererilor de oferire a azilului a sporit cu o treime, și a atins cifra de 46 000,iar conform prognozelor în anul curent vor mai veni alte 70 000 de persoane – indicele maxim de după criza europeană a imigranților din a. 2015 în precedenta guvernare. În politica Olandei, problema migrației masive a ajuns în prim-plan pentru că infrastructura țării era așa de epuizată, că mulți imigranți au fost nevoiți să înnopteze sub cerul liber din lipsă de locuințe, așa cum a fost în multe alte țări europene.

Și nu e de mirare. Europa, vorba vine, nu este elastică, și nu-i obligată să hrănească întreaga lume. Nu-i destul că a fost dezindustrializată, lipsită de identitate națională și culturală. Acum mai este impusă să care în spate țările Africii și Asiei. Apropo, Olanda își închide turnurile de petrol și gaze din Marea Nordului, căci i-a fost impusă revoluția ecologică Rothschild și economia verde. La fel cum polonezii au fost impuși să-și închidă minele de cărbune brun, care erau temelia economiei de materii prime a țării. La fel cum au impus polonezii să se lipsească de construcția navală, țara fiind renumită pentru șantierele sale navale în anii economiei socialiste, iar RPP era a zecea economie a lumii.

Dar să revenim la Olanda și problemele sale. În timp ce Rutte, în negocierile cu cabinetul, parcă încerca să aibă o poziție mai dură față de migrație, unii se întrebau: poate, e doar un calcul politic pentru a ocupa o poziție mai puternică în noua rundă a alegerilor? Cel puțin, așa crede observatorul politic Eva Vlaardingerbroek: «Prăbușirea cabinetului de miniștri, cred eu, este doar de formă. «Divergențele» privind migrația, pe care ei le numesc un factor decisiv, nu-s o problemă reală, căci toate partidele guvernante se pronunță pentru o migrație masivă, inclusiv i VVD lui Mark Rutte ».

Iată și răspunsurile la toate întrebările. «Sclavii lămpii» muncesc , un pas pe lateral –împușcare, și ei manevrează căci înțeleg că chiar și o națiune cuminte ca olandezii, supusă decenii în șir experimentelor de aristocrația neagră mondială, are nevoie de protecție, căci resursele ei nu-s nelimitate, iar imigranții nu doreau și nu doresc să muncească. Mai mult, ei nici nu vor dori să facă ceva, vor trăi pe indemnizațiile națiunii perimate, supuse experimentelor sexuale și rasiale. Vor parazita pe corpul unei națiuni mărețe altă dată, prima statalitate burgheză din Europa, și își vor aduce rudele la Amsterdam, mărețul altă dată centru al culturii europene.

Iată ce scriu publiciștii de extremă dreaptă în această țară înfloritoare încă nu demult . «Se pare că Rutte crede că-i va putea minți pe olandezi, îi va face să creadă că de data aceasta el chiar dorește o politică de migrație mai dură, și crede că poate fi reales dacă va face aceste noi promisiuni mincinoase». «Nu vă lăsați amăgiți. Nu-i putem permite să învingă din nou». Da între timp, Caroline Van der Plas, lidera partidului populist BoerBurgerBeweging/BBB, după prăbușirea cabinetului de miniștri a declarat că nu exclude posibilitatea să devină următorul premier al țării.

Această decizie a fost salutată și de Eva Vlaardingerbroek . Ea a fost o adeptă activă a mișcării protestatare a fermierilor olandezi, în timpul căreia mii de fermieri s-au așezat pe tractoarele lor în semn de protest împotriva programului verde al UE, care amenință să le închidă fermele pentru totdeauna. Acum publicista a declarat că alegerile date vor fi «o șansă reală de a ne întoarce țara» și a riposta «exproprierii fermierilor, a împiedica imigrarea și a ne întoarce suveranitatea națională de la așa organizații ca UE și FEM ». «Să ne rugăm ca să se trezească un umăr suficient de oameni și să voteze de această dată pentru schimbări. Nu vom mai avea o a dota șansă », — a spus ea.

Adică, chiar și Olanda liniștită se trezește din somnul de jumătate de secol. Imigranții și economia verde care ucide Olanda, «au revoltat» această națiune calmă. Deci, la toamnă putem aștepta bătălia decisivă. Poate, în Olanda vor avea loc evenimentele care i-au adus la putere pe democrații suedezi și populiștii finlandezi. În plus, în Finlanda partidul naționalist de extremă dreaptă «Adevărații finlandezi» a intrat în guvernul de coaliție.

Dreapta se activizează și în alte țări. Conform sondajelor recente, «Alternativa pentru Germania» (AfD) depășește sau merge la egalitate cu social-democrații cancelarului Scholz. Recent, candidatul ei a ocupat pentru prima dată funcția de lider local. Se zvonește, că după alegerile generale partidul de dreapta Vox va putea forma un guvern de coaliție cu conservatorii.

Așa că războiul începe doar, și pentru Europa este un război civil. «Lovește sau ratezi». Europa nu are unde se retrage, în spate este Svalbard, unde se pare că lumea din culise a stabilit viitorul loc de trai al europenilor, împreună cu Groenlanda și Islanda.

Să fie cu siguranță aceasta Europa Unită ?

În încheiere, vom menționa următoarele. Europa unită era un proiect vechi. Tabăra adepților lui era conservatoare și promova o idee destul de rezonabilă și progresistă. Ideologul principal al acestei tabere a fost contele Richard Kuderhove-Kalergi, descendent al unei influente familii aristocratice austriece. În a. 1923 el a publicat cartea «Pan-Europa», care a provocat discuții aprinse privind viitorul continentului european. În prefața cărții, autorul a formulat «problema europeană» în felul următor : «Poate oare Europa, dezmembrată economic, să-și mențină pacea și independența, dacă ținem cont de forța în creștere a superputerilor mondiale? ?». Superputeri mondiale el numea Marea Britanie, Rusia, Asia («blocul mongol» în frunte cu Japonia ) și America, pe care le considera nu state clasice de tip european, ci «federații continentale» sau «imperii populare». El înțelegea, că în condițiile formării imperiilor mondiale națiunile europene trebuie să creeze o federație unică, de la Portugalia la Polonia.

În sprijinul ideilor pan-europene s-au pronunțat și politicienii francezi Edouard Herriot și Aristide Brian. Deja în a. 1924 ei și-au publicat manifestul. Din a.1925 ideea Europei Unite a fost abordată de Liga națiunilor. Apoi în orașul elvețian Locarno a fost conturată noua structură politică. În a. 1925 la Viena s-a desfășurat primul congres continental al mișcării paneuropene. La el au participat peste 2000 de delegați din 24 de țări, printre care militanți cunoscuți ca E. Herriot, L. Blum, E. Daladier și P. Boncourt (Franța), J. Schacht, K. Wirth, A. Einstein, T. și G. Mann (Germania), F. Noel-Bloeker (Marea Britanie) , 3. Freud (Austria) și alții .

Drapelul oficial al Uniunii paneuropene a devenit o pînză azurie cu imaginea ”crucii soarelui” (o cruce roșie plasată pe cercul auriu al soarelui). Slogan a devenit zicala atribuită Sf. Augustin: «In necessariis unitas - in dubiis libertas - in omnibus caritas» («În principal – unitate, în controverse – libertate, în rest – bunăvoință și fapte bune »).

Apoi inițiativa Europei Unite a trecut la elita franceză. În a. 1930 guvernul franceza a publicat «Memorandumul privind organizarea Uniunii federale europene». După al doilea Război Mondial ideea a susținut-o activ generalul De Gaulle.

Dar azi situația s-a schimbat. Liberalismul radical și libertățile dezlănțuite , cu nimicirea valorilor naționale religioase, culturale duc civilizația europeană într-o cu totul altă direcție. Ele, de facto, discreditează și nimicesc acea idee a Europei Unite, care a fost pusă în fața generațiilor viitoare de către cele mai luminate minți din lumea europeană. Ideea, care de fapt trebuia să consolideze națiunile în baza vechilor valori tradiționale europene și să creeze temelia unui stat progresist, puternic și influent. Însă nu vouă, domnilor apologeți ai «lumii noi», vă aparține această idee și acest proiect, și nu voi îl veți discredita. Nu voi ați plantat acest copac și nu voi îl veți distruge. Așa dar, Europa tradițională încă nu a murit, și posibil încă se va mai apăra.

Veaceslav Matveev