Cine beneficiază de pe urma tensionării problemei lingvistice?

Informația apărută pe rețelele de socializare și în mass-media, cu ceva timp în urmă, despre faptul că un angajat al Inspectoratului Național de Patrulare (INP) a refuzat să vorbească rusește cu un locuitor din or. Vulcănești a provocat discuții aprinse printre experți, politicieni și cetățeni simpli. Și chiar dacă video-ul cu pricina nu conține nimic senzațional, discuțiile nu mai contenesc deja a doua săptămînă, se fac auzite diverse păreri, inclusiv din cele ce incită deschis la ura interetnică.

Între timp, menționează observatorii, în acest caz au dreptate ambele părți atrase în dispută. Iar experții inclină să creadă că tensionarea situației în jurul ”incidentului” din Cimișlia este motivată de dorința de a sustrage atenția electoratului de la problemele mult mai actuale în ajunul apropiatelor alegeri parlamentare.

«Înțeleg, dar nu-s obligat să vorbesc»

Recent pe Internet a fost plasată o înregistrare video, pe care se vede cum un angajat al Inspectoratului Național de Patrulare, solicită actele de la un șofer, locuitor al or. Vulcănești, care încălcase regulile de circulație rutieră. Cazul avut loc în or. Cimișlia a fost unul de rezonanță în spațiul informațional, iar filmulețul a acumulat zeci de mii de vizualizări și numeroase comentarii. Chiar dacă înșiși participanții la dialog nu se ceartă și nu ridică vocea, dureroasa problemă lingvistică iarăși a tulburat societatea.

În video șoferul îi cere polițistului să vorbească rusește, dat fiind faptul că el nu înțelege, ce anume i se incriminează. Angajatul Poliției îl refuză și-i amintește locuitorului din Găgăuzia că el este cetățean al RM și trebuie să cunoască limba de stat. Polițistul spune că înțelege limba rusă, însă nu este obligat să o vorbească. Ulterior, s-a aflat că acesta este Andrei Rotaru, are 27 ani și este din s. Logănești, raionul Hîncești.

Imediat după publicarea filmulețului, bașcanul Găgăuziei Irina Vlah pe pagina sa și-a exprimat nemulțumirea față de comportamentul ofițerului de patrulare. Ea s-a întrebat, dacă polițistul cunoaște Codul infracțional, Legea privind statutul special al Găgăuziei și alte acte legislative, ce obligă reprezentanții puterii să asigure accesul la informație nu numai în limba de stat. Vlah a spus că așteaptă reacția MAI la incidentul respectiv.

Peste un timp Poliția a publicat propria versiune-video a discuției cu șoferul. În comentariu se spune că polițistul a acționat corect, în cadrul legal, și nu a refuzat să vorbească în limba rusă. Materialul video confirmă că polițistul i s-a adresat, într-adevăr, șoferului, inclusiv rusește. Acea parte a discuției, în care el refuză să vorbească rusește și care există pe filmulețul făcut de șofer, aici lipsește.

Mai devine clar și faptul că nici proprietarul mașinii nu a avut un comportament tocmai corect. Reprezentanţii Poliției susțin că șoferul «a manifestat agresivitate și a provocat conflictul». În același timp, ofițerul de presă al MAI Alina Zbanca a făcut un comentariu în care i-a recomandat cetățeanului din Găgăuzia «să studieze mai bine regulile de circulație rutieră, precum și limba de stat». În opinia sa, data viitoare aceasta îi va simplifica comunicarea cu angajatul Poliției și îi va permite să-și argumenteze altfel încălcarea comisă.

În goană după «senzații»

Un șir de politicieni de dreapta au susținut polițistul, care a refuzat să vorbească rusește.

Deputatul PLDM Maria Ciobanu a menționat pe pagina sa de socializare că nu vede ”nimic deosebit” în refuzul inspectorului de a vorbi rusește. «În ţara noastră este ceva obişnuit ca șoferii să-i înjosească pe polițiști, să-i filmeze, să facă glume caustice la adresa lor… Văzînd aroganța șoferului, care trăgea intenționat de timp, pentru a obține încă ceva ”senzațional”, polițistul a răspuns liniștit și cu demnitate, că dorește să vorbească românește, el și-a dat seama în ce Joc se încearcă să fie atras», a scris Maria Ciobanu.

Totodată, în opinia jurnalistei Elena Levițchi-Pahomova nici șoferul, nici polițistul nu cunosc legea. Pe pagina sa de socializare ea a scris că nu este de acord cu mass-media, care a comentat cazul. «Pot fi demonstrate doar cazurile, în care este evident că una dintre părți are dreptate. Aici este altă situație», a menționat ea.

Ce spune legea?

Ex-ministrul Economiei, fostul viceprim-ministru al RM Alexandru Muravschi este nedumerit de poziția MAI. Pe o rețea de socializare el le-a recomandat reprezentanților instituţiei date să studieze mai atent legislația moldovenească. Legea prevede că «persoanele, care fac parte din minoritățile naționale au dreptul să se adreseze instituțiilor publice oral sau în scris în limba moldovenească sau rusă și să primească răspuns în limba în care s-au adresat» (art. 12 din Legea privind drepturile persoanelor care fac parte din minoritățile naționale și statutul de drept al organizațiilor lor).

Utilizatorii rețelelor de socializare mai fac trimitere și la Codul de etică și deontologie al polițistului, aprobat de Guvernul RM. Acesta obligă angajații MAI să respecte prezumția nevinovăției, «să asigure dreptul persoanei de a fi informată despre învinuirile formulate la adresa sa în cel mai scurt timp și într-o limbă, pe care aceasta o înțelege și dreptul ei la apărare». În același timp, reprezentantul legii este obligat să respecte și să țină cont de «starea specifică a reprezentanților minorităților naționale, a persoanelor social-vulnerabile, folosind metode adecvate».

Consiliul pentru prevenirea și lichidarea discriminării și asigurarea egalității a avut o poziție univocă în acest caz: inspectorul care a refuzat să vorbească rusește cu șoferul din Găgăuzia a încălcat legea. În comunicatul instituției se spune că acțiunile angajatului INP, fixate în filmuleț, contravin prevederilor art.7 al Legii nr. 382 din 19 iulie, 2001 privind drepturile persoanelor, care aparțin unor minorități naționale și statutul de drept al organizațiilor lor. Aceasta prevede că «persoanele, care aparțin minorităților naționale au dreptul să folosească liber limba maternă oral și în scris, să aibă acces la informație în această limbă, să difuzeze și să facă schimb cu asemenea informații».

Consiliul atenționează asupra faptului că «comentariile, care însoțesc video-ul în cauză în spațiul viral provoacă ură și au un caracter umilitor și discriminatoriu, ceea ce este condamnabil într-o societate democratică». Instituția cheamă insistent funcționarii publici să nu adreseze publicului larg mesaje, care pot provoca dezbinarea societății și menționează că rolul funcționarului public este din start acela de a satisface pe deplin interesele tuturor cetățenilor țării. Consiliul le propune tuturor acelora, care se consideră victime ale discriminării să depună o plîngere în format electronic prin intermediul platformei «Depune o plîngere».

«Un tribalism veritabil»

Veaceslav Balan, fost șef de Direcție la Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului în RM, a scris pe o rețea de socializare că din punct de vedere al drepturilor omului și al egalității purtătorii tuturor limbilor din Moldova au dreptul să utilizeze limba lor maternă în viața privată și în cea publică. Expertul menționează că Moldova este Patria nu doar a moldovenilor și românilor, dar și a găgăuzilor, bulgarilor, ucrainenilor, romilor și a tuturor celorlalte grupuri etnice, care locuiesc pe teritoriul ei.

„Găgăuzii nu-s oaspeți, nu-s ocupanți, nu-s extratereștri și nu-s turiști veniți în Moldova. Moldova este și țara lor”, scrie Veaceslav Balan. Potrivit lui, într-un stat cu adevărat democratic autoritățile, inclusiv polițiștii, trebuie să servească tuturor oamenilor, și nu doar majorității (lingvistice sau etnice). Din această cauză, susține expertul, polițistul trebuia să-i răspundă șoferului în limba rusă, mai ales că o cunoaște bine.

«Polițistul din video nu este doar în serviciul moldovenilor vorbitori de limbă română, dar și a găgăuzilor, vorbitori de limbă rusă. Salariul lui și în general bugetul Poliției este constituit inclusiv din banii moldovenilor românofoni și a găgăuzilor rusofoni. Dacă pretindeți că Moldova este Europa, atunci polițistul trebuia să răspundă rusește. În special, dacă a spus că o cunoaște. Încă odată, polițistul trebuie să servească și moldovenii românofoni, și găgăuzii rusofoni. El le este dator lor, nu ei – lui», a menționat expertul.

Din spusele lui, în țara noastră lumea nu prea înțelege ce înseamnă ”limba de stat” într-un stat democratic – este doar o metodă de a simplifica comunicarea la nivelul statului. «Nu înseamnă că toți locuitorii țării trebuie să vorbească limba de stat. Într-o societate liberă și democratică nu oamenii le datorează autorităților, ci autoritățile – oamenilor», spune Balan. Dînsul califică atacul la persoană pe criterii etnice sau lingvistice drept un veritabil tribalism. Expertul amintește că un astfel de mod de gîndire și acțiune era caracteristic pentru societatea primitiv-tribală, în care prioritară era apartenența tribală sau lingvistică, iar toți «străinii» erau uciși sau impuși să îndeplinească voința majorității.

O strategie de manipulare a electoratului?

Mulți experți menționează că tensionarea situației în jurul ”incidentului” din Cimișlia se explică prin dorința de a sustrage atenția electoratului de la probleme mult mai actuale în ajunul apropiatelor alegeri parlamentare. În opinia lui Andrei Popov, director al Institutul pentru Inițiative Strategice IPIS, ex-ambasador al Moldovei în Austria, acest caz poate servi intereselor politicienilor, care doresc să dezbine societatea moldovenească și să joace un anumit rol în campania electorală. El crede că aceste teme sustrag oamenii de la soluționarea unor probleme importante și politicienii le folosesc adesea pentru a miza nu pe bunul simț, ci pe instinctele oamenilor.

Activistul civic Alexandru Roșco a menționat în comentariul său de pe o rețea de socializare că ”iarăși a funcționat ireproșabil trucul vechi de distragere a atenției și de dezbinare a societății conform principiului lingvistic».

Expertul în drepturile omului Veaceslav Balan atrage atenția asupra faptului că în Moldova, de la proclamarea independenței țării încoace, corupția în Moldova și politicienii moldoveni au susţinut și uneltit dezbinarea țării conform principiului etno-lingvistic. Potrivit spuselor sale, o țară dezbinată și fragmentată e mai lesne s-o controlezi și să o ”mulgi”. «Cum numai oamenii încep să pună întrebări incomode, le arunci acest ”os” etno-lingvistic și toată lumea se repede să-l roadă. Așa a fost, așa este și acum», consideră Balan.

În opinia sa, comentariile la știrea și filmulețul despre dialogul polițistul cu șoferul demonstrează că numeroși cetățeni ai Moldovei nu-s toleranți unii față de alții, nu-i respectă, pe acei de alte confesii sau care vorbesc o altă limbă, înclină să soluționeze contradicțiile nu pe calea tratativelor, ci cu forța. «Iar politicienii moldoveni, ei doar nu au fost parașutați în Moldova. Ei provin anume din acest soi de oameni intoleranți unul față de altul, care nu se respectă și rezolvă totul cu forța și prin constrîngere», menționează V. Balan.

Unii experți consideră că problema poate fi soluționată prin atribuirea limbii ruse a statutului de limbă de stat. În opinia lui Valeriu Ostalep, directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice și Securitate, fost viceministru al Afacerilor Externe al RM, aceasta este unica cale spre liniștea și reintegrarea țării. «Nimeni nu neagă necesitatea de a cunoaște moldoveneasca liniștit, fără isterie, stres și marasm. Însă pentru dezvoltarea statului și pentru trecerea de la sălbăticie și agresiune la o comunicare reciprocă civilizată, rusa trebuie să devină limbă de stat», a scris el pe o rețea de socializare.

În plus, cum menționează «Crezul moldovenilor», publicat pe site-ul http://moldovenii.md, «negarea rolului componentei slavone a poporului nostru, tendinţa de a lipsi moldovenii de posibilitatea de a cunoaşte limba rusă – este o cale periculoasă, o cale spre degradare, prostire şi mancurtizare a poporului moldovenesc. Aceasta este calea, care duce la dispariţia moldovenilor, la unificarea conştiinţei moldovenilor într-o pseudocultură de masă, la pierderea identităţii noastre».

Victor Surujiu