Transnistria stiri: 1381
Eurovision stiri: 501
Preşedintele stiri: 3991

Președintele prin poștă

25 mar. 17:57   Analitică
6773 1

Parlamentul a votat în primă lectură proiectul de lege privind organizarea scrutinului-pilot prin corespondență pentru cetățenii Moldovei aflați în SUA și Canada. Chiar dacă guvernul, sprijinind documentul, și-a expus obiecțiile și temerile pe șapte pagini. Inclusiv cu privire la riscurile de securitate al unui asemenea scrutin și posibilitățile de fraudă.

Da ONG-urile care, în principiu, susțin acest mecanism alternativ de vot, au cerut avizarea prealabilă a proiectului de către Comisia de la Veneția și Biroul pentru instituțiile democratice și drepturile omului a OSCE, și abia după aceasta – examinarea lui în parlament.

Dar președinta a spus: “trebuie”. Maia Sandu a mai anunțat odată despre aceasta în cadrul recentei conferințe de presă. Șefa statului a spus, că ar dori ca un mecanism cum este votul prin corespondență să fie folosit de alegătorii moldoveni în toată lumea, deoarece “cred că avem moldoveni și în Australia, și în Noua Zeelandă”, însă la prezidențialele-2024 doar alegătorii din SUA și Canada vor putea vota prin corespondență. Pentru că “diaspora de acolo a spus asta de nenumărate ori”. Și pentru că votarea prin corespondență “prezintă riscuri și, prin urmare, se lucrează acum la un sistem, care va elimina aceste riscuri ”.

În fracțiunea parlamentară PAS ni s-a declarat, că decizia de a trimite Comisiei de la Veneția proiectul de lege privind votul pilot prin corespondență pentru diasporă încă nu a fost luată. De altfel, nu este dificil să prezicem concluzia experților Comisiei europene pentru democrație prin drept. Cei de la Comisia de la Veneția cu siguranță vor spune, că propunerea de a limita pilotarea proiectului cu alegătorii din SUA și Canada nu corespunde principiilor fundamentale ale dreptului la un vot universal și egal. Și dacă introducem votul prin corespondență, el trebuie să fie accesibil tuturor alegătorilor, care vor dori să apeleze la această metodă alternativă de vot. Despre aceasta vorbește și concluzia asociației Promo-LEX.

Însă la moment, extinderea votului prin corespondență asupra tuturor alegătorilor din afara Moldovei nu este prea dorită de partidul de guvernare. Votul-pilot, preconizat a fi lansat în alegerile prezidențiale, reiese anume din faptul, că în SUA și Canada locuiește principala “osatură” a adepților actualei președinte. Pentru a asigura realegerea Maiei Sandu, ei urmează să fie mobilizați maxim. Opoziția bănuiește că în afară de mobilizarea adepților din diaspora de peste ocean, se preconizează utilizarea mecanismului votului prin corespondență pentru falsificarea alegerilor.


PAS a promis secolul XXI, dar implementează secolul XIX

La 29 februarie, în emisia postului Jurnal TV, președinta Maia Sandu a declarat, că la alegerile prezidențiale din acest an cetățenii moldoveni, stabiliți peste hotare, în special în țările mari, în care este dificilă deplasarea spre secțiile de votare, ar putea vota “prin poștă”.

”Din alegerile anterioare cunoaștem, că cel mai înalt nivel de participare la vot are loc în alegerile prezidențiale. Noi vrem să avem un nivel înalt de participare acasă, noi vrem să avem un nivel înalt de participare în diaspora. Cred că parlamentul trebuie să accelereze finalizarea proiectului de lege privind votul prin corespondență. Pentru ca noi să putem utiliza această metodă de vot peste tot, la început trebuie să o probăm în unele țări luate aparte. Votul prin corespondență trebuie aplicat în special în țările cu un teritoriu vast, în care este dificilă deplasarea la secțiile de vot ”, - a declarat șefa statului.

Cineva dintr-o parte, care nu cunoaște realitățile moldovenești, ar putea presupune că este vorba despre Federația Rusă, de exemplu. FR este cea mai mare țară din lume, aici locuiesc mulți concetățeni de-ai noștri, de la Kaliningrad la Vladivostok (din datele Ministerului afacerilor externe, în timpul prezidențialelor din a.2021 în FR se aflau 354,2 mii de persoane). Logistica electorală este extrem de dificilă: 17 secții de vot, deschise în FR în alegerile parlamentare din a.2021, au fost evident insuficiente, mai ales că toate au fost concentrate în partea europeană a țării (Moscova, regiunea Moscova, Sankt Petersburg, Tula, Caluga).

Dar nu. “După ce această lege va intra în vigoare, în următoarele alegeri naționale votul prin corespondență va fi pilotat în Statele Unite și Canada”, - spune art. 7 al proiectului de lege “Cu privire la pilotarea votului prin corespondență”. Conform datelor MAI, în a. 2021 în SUA locuiau 60 mii de concetățeni de-ai noștri, în Canada – 19 mai, dar pe site-ul CEC s-au înregistrat pentru participare la alegerile anticipate 3,1 mii de persoane în SUA și 1,87 mii – în Canada.

A doua zi după ce președinta și-a sonorizat doleanța, deputații PAS au înregistrat la secretariatul parlamentului proiectul de lege privind pilotarea votului prin corespondență. Cei din administrația președintei au declarant, că aceasta s-a făcut la numeroasele cereri ale oamenilor muncii, mai exact, a reprezentanților diasporei.

În nota informativă anexată la proiect se spune, că alegerile naționale din ultimii ani demonstrează creșterea numărului de cetățeni care votează peste hotare. Spre exemplu, în alegerile prezidențiale din a.2020 în secțiile de vot din străinătate au votat 263 177 de alegători, iar în parlamentarele din a. 2021 – 212 434 persoane. În același timp, în străinătate alegătorii se confruntă cu o serie de dificultăți, care nu există la votarea în țară.

“Unu. Distanța, pe care trebuie să o parcurgă pentru a ajunge la secția de votare, poate descuraja alegătorii să participe la procesul electoral și le poate limita capacitatea de a participa la alegeri. Cheltuielile pentru călătoriile la zeci sau sute de kilometri pot deveni obstacole pentru participarea la vot. Deși numărul secțiilor de vot, comparativ cu alegerile precedente, a fost majorat, statul nu poate asigura organizarea unui număr suficient al lor din cauza resurselor financiare și umanitare limitate ”, - se spune în nota informative.

În continuarea ei este subliniat faptul, că art. 38 din Constituție garantează tuturor cetățenilor Republicii Moldova dreptul la vot. Iar o metodă alternativă de vot, cum este votul prin corespondență, “ este un instrument suplimentar care va face mai accesibil și va ajuta la îmbunătățirea procesului electoral”. Mai ales că votul prin corespondență este practicat în 53 de țări ale lumii – inclusiv SUA, Canada, Marea Britanie, iar în UE acest mecanism este aplicat de 13 state.

Într-adevăr, votul prin corespondență este practicat în multe țări din întreaga lume. Pentru prima dată el a fost aplicat în SUA în alegerile prezidențiale din a. 1864, deci această metodă de exprimare a voinței numără peste 150 de ani. Poșta demult a devenit parte a sistemului electoral al SUA. Dar dacă deschidem textul programului politic al partidului „Acțiune și Solidaritate”, atunci în secțiunea „Sistem politic echilibrat și corect” PAS se angajează să introducă votul electronic, votul prin corespondență nici nu a fost pomenit acolo.

“Votul prin corespondență este un arhaism, un vestigiu al trecutului. Implementarea lui nu este doar un pas înapoi, ci mii de pași înapoi, de parcă ne-am muta cu toții din automobile în căruțe, iar becurile electrice le-am înlocui cu lămpile de gaz. Majoritatea guvernantă a avut la dispoziție mai bine de trei ani pentru a implementa votul electronic promis. În locul lui ni se servește un surogat poștal. Bine că fără livrarea prin poșta cu porumbei”, - a scris pe rețelele de socializare fostul deputat Grigorii Petrenco.

Cu votul electronic, la noi lucrurile chiar nu merg bine. În mai,2022 presa moldovenească promitea că degrabă în Codul electoral va fi introdus capitolul “е-Votare”, care va permite cetățenilor să voteze din orice colț al lumii. Proiectul amendamentelor era gata, sistemul de protejare a voturilor pus la punct (pentru portalul Newsmaker a vorbit atunci Dan Nicorici, unul dintre autorii sistemului “е-Votare”), urma doar ca documentul să fie aprobat de guvern și parlament. Iar Victor Guzun, ex-ambasador al Moldovei în Estonia (Estonia fiind lider UE în implementarea serviciilor publice digitale, inclusiv cele electorale) spunea că votul electronic este mult mai sigur ca cel pe hîrtie și necesită mai puține resurse umane și financiare.

În prima jumătate a a. 2023 presa din nou a scris activ despre votul electronic, pe care, potrivit Angelei Caraman, președinta CEC, Comisia electorală Centrală este gata să-l testeze în alegerile locale din a.2023. Caraman spunea că, deși sistemul votului electronic încă nu a fost introdus în Codul electoral, CEC nu a renunțat la implementarea lui. Dar deja în septembrie,2023 Pavel Postică, vicepreședintele CEC, a anunțat că în alegerile generale locale din 5 noiembrie nu va fi aplicat votul electronic. Iar Nicolai Panfil, director de programe Promo-LEX, în discursul ținut la Conferința internațională din Strasbourg privind votul electronic, de facto a acuzat PAS că împiedică implementarea votului electronic. “Se pare că intenția CEC de a implementa votul prin internet este în contradicție cu pozițiile și viziunea partidelor. Din partea partidelor, în special celor parlamentare, inclusiv cel de la guvernare, nu există un sprijin ferm și decisiv ”, - a declarat el.

Și în cadrul recentei conferințe de presă, președinta Maia Sandu a spus, că conceptul votului electronic încă nu va fi implementat,“deoarece protejarea sistemului electronic este mult mai dificilă ca protejarea votului prin corespondență”. “Dacă votul electronic nu este 100% sigur, nu putem vorbi despre implementarea lui în practică ” – a subliniat Sandu, însă nu a fost la fel de categorică în cazul implementării votului prin corespondență. Dar încă în a.2022 ex-ambasadorul Victor Guzun susținea că “votul prin corespondență prezintă și mai multe riscuri de securitate, spun experții în securitate cibernetică ”.

Cum anume se va face asta?

Reieșind din proiectul de lege votat în primă lectură, procesul votării va arăta în felul următor. La început, alegătorii se vor înregistra într-un registru special al CEC. Înregistrarea este obligator și are loc din clipa aprobării datei alegerilor și cu nu mai puțin de 45 de zile înainte de desfășurarea lor. Înregistrarea poate fi anulată, dar cu nu mai puțin de 25 de zile înainte de alegeri.

Apoi, solicitantul este identificat digital pe baza fotografiei pe care a încărcat-o, i se stabilește identitatea și se verifică adresa fizică de corespondență. Reieșind din textul proiectului de lege, de pe aceeași adresă IP pot fi trimise nu mai mult de 7 solicitări privind înregistrarea prealabilă, în caz contrar sistemul va emite un refuz. Procedura înregistrării se consideră încheiată doar după ce solicitantul va primi de la CEC notificarea privind încheierea acesteia.

Pentru votul prin corespondență vor fi tipărite buletine aparte, care vor fi livrate birourilor electorale de sector sau prin poșta diplomatică, sau prin cea obișnuită. Vor mai fi confecționate sigilii autoadezive pentru votul prin corespondență, plicuri speciale pentru livrarea buletinelor de vot (acestea vor fi diferite – cel extern, cu numele complet și numărul de înregistrare al alegătorului, și cel intern, anonim) și instrucțiuni pentru votul prin corespondență. În plus, alegătorii vor primi timbre adezive preplătite pentru returnarea plicurilor de vot.

Alegătorii care votează prin corespondență în SUA și Canada vor fi obligați să utilizeze numai serviciile acelor furnizori de servicii de curierat sau poștă, cu care Comisia Electorală Centrală a Moldovei a încheiat contracte privind prestarea serviciilor. La dorință, alegătorii pot apela la serviciile altor furnizori autorizați, însă în acest caz cheltuielile vor fi suportate nu de stat, da de alegătorul însuși.

Secțiile de votare încep expedierea buletinelor de vot prin poștă cu nu mai puțin de 20 de zile înainte de ziua alegerilor și o încheie cu trei zile înainte de ziua alegerilor. Buletinele sosite ulterior, nu vor fi numărate. În ziua de joi înainte de scrutin după ora 18:00, ora locală, președintele biroului electoral al secției de votare prin corespondență în prezența a cel puțin jumătate din numărul membrilor biroului, numără plicurile primite cu buletinele de vot, după care introduce respectivele înscrisuri în Sistemul Automatizat de Stat “Alegeri”. Plicurile externe se păstrează în urnele de vot sigilate, în incinta secției de votare pînă la numărarea lor.

În cazul turului doi de scrutin, sau al alegerilor repetate, buletinul de vot va fi expediat alegătorului în formă electronică la adresa indicată în cererea de înregistrare pentru votul prin corespondență. Alegătorul trebuie să-l deschidă și să-l completeze de sine stătător, cu respectarea instrucțiilor. La biroul electoral buletinele trebuie să ajungă nu mai tîrziu de joia dinaintea zilei alegerilor.

Pentru a desfășura votul prin corespondență, se va forma o circumscripție separată de nivelul doi, împărțită în secții de votare. Conform proiectului, o secție va deservi nu mai puțin de 300 și nu mai mult de 2500 de alegători incluși în listele alegătorilor pentru votul prin corespondență pe teritoriul unei țări, sau a unei regiuni din SUA sau Canada.

Toate aceste lucrări vor fi conduse de o comisie electorală specială de circumscripție, aflată la Chișinău, al cărei personal va fi format dintr-un număr impar de membri – nu mai puțin de 7 și nu mai mult de 13 persoane. Două dintre ele vor fi delegate de ministerul afacerilor externe, două – de Comisia electorală centrală, fiecare partid parlamentar își va delega un reprezentant. Dacă partidele parlamentare de opoziție vor refuza să delege propriile candidaturi în respectiva comisia electorală, sau dacă numărul membrilor Comisiei va fi unul par, locurile rămase vor fi completate de CEC din numărul persoanelor incluse în Registrul Oficialilor Electorali.

“Este o segregare a cetățenilor”. Opoziția va merge la Curtea Constituțională

Proiectul de lege, votat deocamdată doar în primă lectură, promite că votul prin corespondență va fi secret. Secretul votului va fi asigurat de cele două plicuri diferite: unul personal pentru identificarea alegătorului, și un plic pentru votul secret, în care va fi introdus buletinul de vot. Cu toate acestea, scepticii nu cred acest lucru.

“Orice vot trebuie să fie secret, dar aici votul prin corespondență are probleme. Desigur, puteți folosi două plicuri, dar asta nu exclude posibilitatea de a afla, la procesarea scrisorilor, cine a votat și cum. În toate țările unde se mai păstrează votul prin corespondență, acesta este criticat pentru imposibilitatea de a verifica dacă voința a fost exprimată liber și secret, și cine a votat de facto. Există numeroase exemple, în care o persoană, ”capul familiei”, a votat pentru întreaga familie. Acest lucru nu poate fi prevenit. La fel cum nu poate fi prevenită vinderea unui buletin în alb. E ca și cum buletinele necompletate ar fi scoase dincolo de secția de votare, unde deja așteaptă doritorii de a le cumpăra. Astfel, votul prin corespondență fără îndoială contrazice Constituția, iar implementarea lui pentru doar unii alegători este și ea neconstituțională ”, - crede fostul deputat Grigorii Petrenco, stabilit în Germania.

În Republica Federativă atitudinea față de votul prin corespondență este neunivocă. Alegătorilor metoda le place pentru că nu trebuie să iasă din casă (în Germania votul intern prin corespondență este folosit de peste o treime dintre cetățeni ), însă experții îl critică, pentru că văd în el o amenințare la exprimarea democratică a voinței. “Are loc o reducere inadmisibilă a procesului decizional democratic ”, - declara anterior profesorul Ulrich Batis, specialist în dreptul public. În alegerile parlamentare din a.2021 în RFG s-a dezlănțuit un scandal după ce poșta “a pierdut” sute de voturi: două cutii poștale, ce conțineau buletinele de vot ale cetățenilor care au votat devreme prin Deutsche Post din Mecklenburg-Vorpommern, au fost livrate tardiv biroului electoral local și, în cele din urmă, nu au fost numărate. Dar cele mai mari scandaluri în jurul votului prin corespondență din ultimii ani au avut loc în țara care a născocit această metodă alternativă de exprimare a voinței cetățenilor - Statele Unite.

În alegerile prezidențiale din a.2020 candidatul republicanilor Donald Trump a acuzat democrații de fraudă și escrocherie cu ajutorul votului prin corespondență, pe care l-au promovat activ. “Ei au expediat zeci de milioane de buletine, pe care nimeni nu le-a cerut, fără a verifica”, - susținea Trump. Astfel, în nouă state și în Districtul Columbia, buletinele de vot prin corespondență au fost trimise automat tuturor alegătorilor. Cinci state au atribuit acest lucru pandemiei de coronavirus. Istoria cu cea mai mare rezonanță în acele alegeri a fost așa numitul “Salt Michigan al lui Biden”. La Michigan parcă învingea Trump, dar a început numărarea buletinelor trimise prin poștă și cca 100% dintre ele s-au dovedit a fi pentru Biden. Iar la Nevada, spunea staff-ul lui Trump, au votat cel puțin 10 mii de persoane care nu locuiesc acolo.

În SUA, scandalurile ce țin de votul prin corespondență continuă și acum. În februarie, curent, mass-media a anunțat despre arestarea agentului politic Craig Callaway , acuzat de fraudarea buletinelor de vot expediate prin poștă în alegerile generale din noiembrie, 2022. Împreună cu un grup de tovarăși, el a plătit locuitorilor orașului Atlantic Citi (statul New Jersey) între 30 și 50 de dolari pentru ca aceștia să acționeze ca curieri autorizați și să solicite buletine de vot prin corespondență de la alegători, pe care nu i-au văzut niciodată. Conform legii statului, curierul trebuie să predea buletinul de vot prin corespondență direct alegătorului care l-a solicitat. Cu toate acestea, curierii plătiți, după ce primeau buletinele de vot de la biroul grefierului județului Atlantic, le transmiteau direct lui Callaway. “Multe dintre aceste buletine de vot prin corespondență au fost numărate în alegeri”, - a declarat procurorul SUA. S-a susținut, că inculpații au acționat în favoarea congresmenului democrat Jeff Van Drew.

Opoziția moldovenească crede, că în apropiatele alegeri prezidențiale introducerea mecanismului de vot prin corespondență pentru alegătorii din SUA și Canada, la fel, poate fi folosită de partidul de la guvernare pentru falsificarea și majorarea rezultatelor. Ex-președintele Igor Dodon a numit votul prin corespondență “atac raider asupra alegerilor”. Iar jurnalistul Dmitrii Ciubașenco a explicat de ce în alegerile prezidențiale acest mecanism va fi introdus doar în SUA și Canada (“pentru că acolo 90% dintre alegători votează pentru PAS și Maia Sandu”), și a scris pe canalul său de Telegram, că prin această schema “în țările date pot fi adăugate 4-5% din voturi”.

Deputații Blocului comuniștilor și socialiștilor au și declarat că, dacă legea privind pilotarea votului prin corespondență va fi adoptată, ei o vor contesta la Curtea Constituțională, pentru că “în afară de faptul că acest proiect de lege creează o amenințare de fraudă electorală, el oferă unor alegători drepturi și oportunități preferențiale, ceea ce este contrar art.38 din Constituție, potrivit căruia voința poporului se exprimă în alegeri libere, desfășurate pe bază de vot universal, EGAL și direct.”.

La dezbaterea proiectului de lege în parlament, deputatul BCS Oleg Reidman a numit și alte prevederi ale documentului, care contravin legislației în vigoare și pot fi incluse în adresarea deputaților din opoziție către Curtea Constituțională. Este încălcarea interdicției de a scoate buletinul din secția de votare, încălcarea secretului de exprimare a voinței - la votul prin corespondență, alegătorul este indicat pe plic, participarea unui operator poștal din străinătate – iar aceasta este participarea persoanelor străine nemijlocit la procesul electoral, ceea ce legislația Moldovei nu permite. Parlamentarul a mai menționat, că dacă alegătorul a fost supus presiunilor, nu este clar unde poate reclama acest fapt, cum vor funcționa organele naționale în altă țară, și cum vot fi calculate aceste voturi.

Iar deputatul independent Vasile Bolea a declarat, că din cauza diferenței de fus orar (în timp ce în Moldova secțiile de vot vor fi deja închise și totalurile votului intern făcute, în SUA și Canada alegerile însă vor fi în desfășurare) PAS va avea posibilitate de manevră pentru a manipula rezultatele.

Va costa asta multe milioane?

În nota informativă la proiectul de lege se spune, că suma cheltuielilor pentru introducerea votului prin corespondență a alegătorilor stabiliți în SUA și Canada va depinde de serviciul poștal selectat.

Spre exemplu, în SUA la livrare prin poștă obișnuită fără posibilitatea de urmărire și semnătură, cu timbre preplătite aplicate (acest serviciu este prestat doar dacă greutatea plicului nu depășește 368 gr) prețul maxim al timbrului va fi de 4,27 dolari, plus 50 de cenți pentru plic. Da serviciile poștei-expres “Priority Mail” care livrează corespondența în decurs de 1-3 zile, vor costa între 9,25 și 27,15 dolari, în funcție de zona (una din 9 ) SUA, unde va fi livrat plicul cu buletin. Serviciul de confirmare a semnăturii pentru acest gen de livrare costă suplimentar 4,3 dolari.

În Canada, livrarea prin poșta obișnuită costă 16,16 dolari canadieni, cu termenul de livrare 3 zile lucrătoare în provinciile din apropiere, și 6 zile – în cele îndepărtate. Serviciile poștei-expres (1-2 zile lucrătoare) costă 16,29 – 17,16 dolari canadieni (214-225 lei).

Pavel Postică, vicepreședintele CEC, a declarat în emisia postului Rlive TV, că votul prin corespondență al diasporei moldovenești de peste ocean în alegerile prezidențiale din această toamnă ar putea costa RM cam 15-16 dolari (în Canada) și cca 45 de dolari (în SUA) pentru un vot într-o singură direcție. Deoarece plicul cu buletin trebuie să revină în țară, votul va costa cca 90 de dolari per alegător. Iar dacă vor exista două tururi de scrutin, în Canada pentru votul unui alegător se vor cheltui cca 60 de dolari, în SUA – 180 de dolari.

În turul doi al alegerilor prezidențiale din a. 2020 în Canada au votat 5 051 alegători, în SUA – 9 838. Adică, cheltuielile ipotetice pentru expedierea buletinelor către diaspora de peste ocean ar putea fi de 1,5-2 mln. dolari. Drept că Pavel Postică ne îndeamnă să nu ne facem iluzii cum că toți reprezentanții diasporei din SUA și Canada se vor repezi să voteze prin corespondență, și că numărul alegătorilor care vor folosi metoda alternativă de vot va fi mic.

Încă 1,2 mln. de lei din buget vor trebui cheltuite pentru elaborarea și implementarea aplicației electronice “Înregistrarea prealabilă pentru votul prin corespondență”, administrate de CEC, și introducerea corectărilor în sistemul informațional “Alegeri” și în Registrul de stat al alegătorilor. La fel, să nu uităm despre confecționarea buletinelor speciale pentru votul prin corespondență și a sigiliilor autoadezive, precum și despre costurile administrative – crearea unei comisii electorale de circumscripție speciale pentru votul prin corespondență și remunerarea celor 13 angajați ai ei, precum și a personalului din teritoriu, care se va ocupa de toată această corespondență.

Deputatul PAS Vitalie Gavruc, care a prezentat proiectul în parlament, a declarat că “deocamdată avem doar cifre aproximative privind costul votului- pilot prin corespondență. până acum avem doar cifre aproximative pentru cât va costa votul pilot prin corespondență. Costul final îl vom vedea în raportul Comisiei Electorale Centrale DUPĂ VOTARE. Înțelegem, că voturile vor costa bani, democrația în general “costă”, dar noi trebuie să le asigurăm alegătorilor accesul la vot”. Însă deputatul BCS Adrian Albu a făcut un calcul aproximativ al cheltuielilor presupuse. În opinia lui, pilotarea votului prin corespondență va costa aproape 8 mln. de dolari .

De unde vor lua autoritățile mijloace pentru aceste cheltuieli suplimentare? Reieșind din bugetul CEC pentru a. 2024, Comisia preconiza să cheltuie cca 426,55 mln. de lei, dintre care 250,84 mln. – pentru organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale din toamnă. Pentru propriile necesități CEC plănuiește să cheltuie 90,3 mln., pentru organizarea activității circumscripțiilor electorale de nivelul doi – 14 mln. de lei, pentru finanțarea partidelor politice - cca 54 mln., încă 5,08 – pentru funcționarea Centrului de formare continuă în sfera electorală, iar 11,5 mln.– pentru organizarea și desfășurarea alegerilor locale noi într-un șir de localități. Aceste cifre au fost aprobate încă în decembrie, pe atunci încă nu se vorbea despre votul prin corespondență.

Potrivit proiectului de lege privind pilotarea votului prin corespondență, după alegerile prezidențiale și testarea votului prin corespondență în Statele Unite și Canada, în termen de trei luni Comisia Electorală Centrală va pregăti raportul și-l va trimite în parlament. “În baza acestui raport, va fi examinată oportunitatea aplicării continue a acestui mecanism, cu introducerea modificărilor respective în Codul electoral ”, - prevede articolul final al proiectului de lege. Adică, votul prin corespondență poate deveni și o acțiune unică, lansată expres pentru alegerile prezidențiale -2024, fără a avea o continuare ulterioară.

Xenia Florea

5
1
1
4
55

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Veți participa la recensămîntul în desfășurare, în Moldova?