Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

Ce se ascunde în spatele recentelor evenimente din sistemul judiciar? Partea II

20 aug. 2020,, 18:51   Analitică
10570 2

(Continuare. Începutul – la 19.08.2020)

Deciziile de personal în domeniul justiției au devenit subiect de critici și au provocat un val de revolte din partea societății civile, a forțelor politice și a partenerilor de dezvoltare.

Candidații care au învins în concursurile pentru suplinirea funcțiilor vacante au fost acuzați de emiterea unor verdicte dubioase, apartenența la anumite grupuri de influență și de faptul, că deciziile lor costă prea scump țara, în special în urma deciziilor Curții Europene pentru drepturile omului (CEDO). Se mai aud și suspiciuni de corupție și angajare politică.

Printre posibilele cauze ale situației create, experții numesc interesele corporative ale justițiarilor, existența unor înțelegeri privind promovarea unor anumiți judecători în funcțiile-cheie, acutizarea luptei dintre clanurile sistemului judiciar, influența factorului politic și interesarea unor grupări anume în obținerea controlului asupra justiției. Există și din cei care cred, că pe unii membri ai Consiliului superior al magistraturii (CSM) s-au pus presiuni din partea oamenilor legii, a cercurilor politice și economice în vederea adoptării deciziilor în favoarea unor anumiți candidați.

Clanurile adverse

Și experții, și unii reprezentanți ai justiției vorbesc despre aceea, că în sistemul judiciar din Moldova există o categorie de judecători cu vechime în muncă, toxici, interesați în destabilizare , care doresc păstrarea situației vechi, inclusiv a schemelor justiției selective, care au funcționat anterior. În același timp, crește numărul judecătorilor în etate, care încearcă să se rupă de colegii lor sau să stăvilească acțiunile lor destructive. Mereu vin tineri slujitori ai zeiței Themis, interesați să îmbunătățească imaginea puterii justițiare și să consolideze independența ei de factorul politic și diverse grupuri de influență.


În condițiile actuale, judecătorul adesea nu ia decizia de sine stătător, el oscilează în funcție de circumstanțe, iar aceasta duce la emiterea unor verdicte dubioase, care odată și odată ajung în vizorul societății civile. Ca regulă, asta este soarta dosarelor de rezonanță, de însemnătate socială sau publică deosebită, după ce părțile încearcă să se împotrivească unui verdict nedrept în spațiul informațional sau chiar în contextul condamnării Moldovei la CEDO, unde iese la iveală manipularea legii și actul judiciar primește o apreciere internațională independentă.

Aceleași particularități, în opinia experților, îi caracterizează și pe unii membri ai CSM – instituția care trebuie să fie garantul independenței justiției și a unui sistem judiciar eficient. Judecătorii nu simt sprijinul CSM și înțeleg, că este inutil să apeleze la această instituție, dacă în urma examinării unui dosar delicat ei vor avea probleme, adică cineva va insista pe o decizie nedreaptă și ilegală.

Ex-ministrul justiției Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale, menționează că în sistemul judiciar există clanuri toxice pentru justiție, care urmăresc doar propriile interese. Potrivit lui, CSM trebuie să fie mai independent și să poată spune ”nu” în caz de necesitate. Tănase consideră că majoritatea absolută a judecătorilor nu obțin nimic din schimbarea grupurilor de influență în sistemul judiciar.

Ministrul justiției Fadei Nagacevschii, care din oficiu face parte din CSM, confirmă existența clanurilor în justiția moldovenească. Potrivit lui, mulți judecători nu doresc să muncească independent, în conformitate cu legea, și încearcă să provoace diverse confruntări. Totuși, ministrul apreciază pozitiv conflictul generațiilor în sistemul judiciar: «Au venit judecători tineri, și există o confruntare cu cei care decenii în șir s-au aflat în sistem. Tinerii se consolidează în jurul ideii de curățare a sistemului judiciar și înclină spre procesele de reformare a justiției, pentru că înțeleg că factorii toxici provin de la cei care-s de mulți ani în sistem », - spune Nagacevschii.

Un judecător, sub acoperirea anonimatului, menționează că între judecători crește numărul persoanelor care se pronunță împotriva încercărilor de a influența sistemul din interior și din exterior. Dar, din spusele sale, acestor tendințe li se împotrivesc grupuri de judecători care au relații mai apropiate de multă vreme, și cu eforturi comune încercă să controleze sectorul justiției în favoarea anumitor interese. Drept exemplu este adus grupul fostului președinte al Curții supreme de justiție Ion Druță care, chiar dacă și-a pierdut funcția, încearcă să mențină un cerc de judecători pentru a influența în continuare sistemul justiției.

Raportul recent al Comisiei internaționale a juriștilor a arătat că Moldova are restanțe mari în ce privește funcționarea sistemului judiciar independent și respectarea principiului divizării puterilor în stat. Experții fac trimitere la reprezentanții societății civile și ai sectorului justiției, care consideră că în ultimul deceniu independența judecătorilor a slăbit mult. Despre aceea că în RM sistemul justiției nu este independent se vorbește în multe rapoarte internaționale ale Consiliului Europei, Comisiei europene și a altor structuri.

«În culoare, nu și în ședințe »

În opinia lui Fadei Nagacevschii, în spatele ultimelor numiri ale CSM stau înțelegerile între membrii acestei instituții, care s-au unit în grupuri de interese și promovează persoanele comode unor sau altor cercuri. Unul dintre magistrați este interesat să fie promovată o anumită persoană, altul – un alt candidat. În rezultat, ei găsesc un compromis și așa apar astfel de decizii de personal, și nu numai. Asemenea tranzacții, din spusele ministrului, se încheie în culoare, și nu în timpul ședințelor și a dezbaterilor deschise.

Nagacevschii este sigur, că CSM dispune de numeroase informații privind mai mulți judecători care au participat la recentele concursuri, informații care ar fi suficiente pentru a refuza numirea acestor persoane. Drept exemplu el aduce cazul judecătoarei CSJ Tamara Chișca-Donceva, acceptată pentru funcția de vicepreședinte al instanței date, în adresa căreia de nenumărate ori au fost sonorizate suspiciuni destul de grave. «Probabil, membrii CSM au sperat că este perioada estivală, parlamentul este în vacanță, și această istorie va trece cumva neobservată, nu va exista interesul sporit al politicienilor și al mass-mediei», - crede ministrul.

Mulți experți vorbesc despre imitarea concursurilor publice organizate de CSM în vederea selectării judecătorilor pentru funcțiile - cheie. Printre judecători, puțini au îndoieli că va învinge un anumit candidat, sprijinit de CSM și de persoanele interesate. În rezultat, judecătorii onești refuză să participe la spectacol și nu depun cereri la CSM. Așa explică experții lipsa concurenței între candidații la funcțiile importante din instanțele judiciare. Ca regulă, în concurs este înscris un candidat de alternativă, care apriori este gata să piardă sau contează pe aceea, că grupul lui de interese va prevala. Însă tot mai des cererea este depusă de un singur candidat, care și iese învingător.

Teodor Cîrnaț, fost membru al Consiliului superior al magistraturii, explică imitarea concursurilor publice ale CSM prin lipsa independenței și influența politică. Potrivit lui, în istoria sistemului judiciar au existat destule situații, în care această ramură a puterii căuta un patron. «În stat, puterea este una cu trei ramuri – cea legislativă, cea executivă și cea judiciară. Dacă una dintre ramuri este slabă, cum este și cazul justiției, ea caută protecția puterii legislative – parlamentul, sau a celei executive », - crede Cîrnaț.

Decizii «comode» la limita legalității

Unii experți cred că asupra membrilor CSM se fac presiuni pentru ca ei să adopte decizii în favoarea unor candidați concreți. Pe de o parte, în sectorul justiției încă mai există corporativismul, pe de alta – rudele unor membri CSM figurează în dosare penale, fapt care permite persoanelor interesate să-i manipuleze. Această versiune o împărtășește Olesea Stamate, ex-ministra justiției.

Spre exemplu, recent a fost reluată urmărirea penală în dosarul privind escrocheriile în mărime deosebit de mare, cu participarea fratelui lui Dorel Mustață, unul dintre membrii CSM, care anterior asigura interimatul funcției de președinte al instituției. Magistratul a declarat, că dosarul pe numele fratelui său, angajat al serviciului vamal, reprezintă « o răfuială politică» pentru faptul că el a refuzat să demisioneze. Din spusele lui Mustață, luni în șir el și membrii familiei sale au fost urmăriți, convorbirile lor telefonice erau interceptate. Membrul CSM susține că și alți colegi ai săi au fost amenințați și intimidați. Oamenii legii au negat aceste declarații, iar Dorel Mustață a promis mass-mediei să ofere mai multe informații și dovezi, însă deocamdată nu a făcut-o.

Potrivit Olesei Stamate, în istoria independentă a statului Moldova mai fiecare putere încerca să controleze sistemul justiției, supunea judecătorii diverselor presiuni, mai mult sau mai puțin dure. În rezultat, sistemul justiției a slăbit semnificativ, ca ramură a puterii în stat. Toate acestea s-au soldat cu un dezechilibru în separarea puterilor și controlul funcționalității instituțiilor statului.

Iată de ce în Moldova nu există tradiția judecătorilor independenți, cu o poziție fermă. În privința celor care au manifestat fermitate erau inițiate dosare penale sau aceștia erau eliberați din funcții. Alți judecători, martori ai acestor situații, deveneau mai concilianți sub presiunea externă. Potrivit Olesei Stamate, doar unii judecători și-au păstrat curajul pentru a se opune presiunilor. «Corpul judecătoresc în RM este așa cum este, el este oglinda societății noastre. În interiorul lui există puțini oameni curajoși și onești , restul din păcate nu înțeleg, că rolul judecătorului în acest stat este unul foarte important »,- spune ex-ministra.

Într-o oarecare măsură, concluziile sale le confirmă și Procuratura generală, care recent a făcut publici indicii de pornire a unor dosare penale pe numele judecătorilor din diverse instanțe. Astfel, numai judecătorii judecătoriei Chișinău, sectorul Ciocani, în a. 2019 au devenit figuranți în 62 dosare penale, dintre care 55 – în perioada iulie - decembrie. O parte dintre acestea au fost deschise la cererea deputaților, care au avut dubii privind corectitudinea completării declarațiilor. Celelalte au fost inițiate de procurorii anticorupție pe suspiciunea ”emiterii unor decizii ilegale”. Asemenea formulări au provocat îndoieli, deoarece uneori ele acopereau refuzul judecătorului de a pune persoana în arest, chiar dacă instanța superioară lăsa decizia în vigoare.

Procuratura generală menționează în comunicatul său de presă, că o parte din aceste dosare poate fi considerată ca ”măsuri represive” împotriva judecătorilor care nu au emis deciziile pe care insistau procurorii. În unele cazuri, fosta conducere a procuraturii anticorupție a mai folosit un instrument de presiune asupra judecătorilor, și adresa fără temei CSM cererea ca aceștia să fie supuși unor pedepse disciplinare. În opinia Procuraturii generale, această practică de obținere a deciziilor ”comode” autorității de urmărire penală este la limita legalității. În spațiul public apar cu regularitate informații , care dovedesc extinderea unor asemenea metode de influențare a judecătorilor, dar și a demnitarilor de diferit rang, și a reprezentanților mediului de afaceri.

«Avem nevoie de o reformă reală a justiției »

Nu-i de mirare, că pe acest fondal reprezentanții sistemului judiciar preferă să nu comenteze public recentele evenimente din sistem. Din spusele Tatianei Răducanu, ex-judecătoare la CSJ și fostă membră a CSM, judecătorii moldoveni se tem să emită anumite decizii și să-și expună punctul de vedere. Ea este de acord cu poziția multor instituții internaționale, care declară că în sistemul judiciar din Moldova există frica. Din spusele sale, una dintre problemele principale este promovarea în funcții la Curtea supremă de justiție și Curtea de Apel a persoanelor cu reputație dubioasă, care nu merită și nu au autoritatea necesară.

Și fostul judecător Mihail Murguleț, membru al Asociației «Vocea Justiției», vorbește despre aceiași factori. Din spusele sale, în Moldova demult există fenomenul justiției selective, care a devenit posibil din cauza influenței externe asupra sistemului judiciar din partea cercurilor politice și economice. Murguleț menționează, că unele persoane influente din sistemul judiciar, din proprie inițiativă își asumă niște obligațiuni în fața acestor cercuri, și obțin în schimb imunitate contra atragerii la răspundere pentru posibile acțiuni ilegale. În condițiile lipsei garanțiilor independenței puterii judiciare, judecătorii nu se pot opune acestui sistem.

Apropo, recent Murguleț însuși a fost lipsit de funcția de judecător, spune el, pentru că a refuzat să se supună indicațiilor conducerii judecătoriei Chișinău. Această decizie a fost acționată în judecată. El menționează, că nu există careva obiecții la acțiunile sale procesuale, iar două atestări pentru profesionalism el le-a susținut cu brio. După ce în vara anului trecut în Moldova s-a schimbat puterea, Murguleț a făcut dezvăluiri despre sistemul judiciar și a povestit despre aceea cum instanțele îndeplineau comenzile politice, și prin aceasta a provocat nemulțumirea unor judecători și a fostei componențe a CSM.

Nici reprezentanții instituțiilor europene nu au trecut cu vederea recentele evenimente din sistemul judiciar de la noi. Potrivit lui Peter Mihalko, șeful reprezentanței UE în Moldova, el înțelege că oamenii pot avea sentimentul unei mari dezamăgiri. «Speranțele că în sistemul judiciar al RM pot avea loc schimbări depind de numirea persoanelor cu o reputație neîndoielnică în locul celor, care au impus justiția din Moldova să servească interesele private, să anuleze alegerile etc. Dacă vezi că ei revin, apare îndoiala în sinceritatea cuvintelor despre reforma sistemului judiciar. Este nevoie de o reformă reală a justiției», - a menționat Mihalko pe pagina sa socială.

Primul ministru Ion Chicu crede că în Moldova sistemul justiției este prea iresponsabil și corupt, dacă reieșim din unele decizii ale judecătorilor, cum a fost cea a Curții supreme de justiție în cazul centrului comercial Gemenii, în rezultatul căreia CEDO a adjudecat în favoarea victimelor suma de 70 mln. lei. El subliniază, că nu toți judecătorii sunt corupți, mulți dintre ei merită respect. Premierul are mari așteptări de la viitorul mecanism de evaluare externă a judecătorilor, iar deocamdată îndeamnă să fie folosite actualele instrumente pentru ”însănătoșirea” acestui sector. Printre acestea - mecanismul renovat al cererilor de recurs față de judecători, în scopul obținerii despăgubirilor în urma pierderii cauzei la CEDO, aprobat recent de parlament.

Potrivit lui Chicu, guvernul a elaborat un șir de proiecte care vizează modificarea legislației și a Constituției pentru a reduce posibilitatea participării politicului în actul de justiție și a restabili funcționalitatea CSM. Este vorba, printre altele, despre excluderea ministrului justiției și a Procurorului general din componența CSM, reducerea atribuțiilor președintelui țării la numirea judecătorilor. În perspectiva apropiată, autoritățile competente ale statului vor verifica integritatea și concordanța dintre cheltuielile judecătorilor și veniturile lor, declarate oficial. Premierul contează pe faptul, că realizarea Concepției de reformă a justiției, cu susținerea societății civile, a partidelor politice, a profesioniștilor în domeniu, a partenerilor de dezvoltare va avea un rol important în combaterea corupției printre judecători și va permite minimizarea altor factori, ce afectează activitatea normală a sistemului judiciar.

Victor Surujiu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?