COVID-19 în MOLDOVA

Ce se ascunde în spatele recentelor evenimente din sistemul judiciar? Partea I

Ce se ascunde în spatele recentelor evenimente din sistemul judiciar? Partea I

Consiliul suprem al magistraturii (CSM) și-a reluat activitatea după perioada de carantină, cauzată de faptul că la finele lunii iulie unul dintre angajații instituției a fost diagnosticat cu coronavirus.

Transferarea ședințelor a coincis cu valul de critici în adresa justiției după ce au fost făcute totalurile concursului de selectare a pretendenților la principalele funcții în instanțele judiciare din țară. Merită acei judecători să ocupe fotoliile de conducători sau ei s-au discreditat prin decizii judiciare dubioase – iată problema care a provocat discuții serioase. Numirea candidaților selectați depinde acum de parlament și de președinte, de competența cărora ține aprobarea lor sau refuzul motivat.

Selectarea candidaturilor pentru completarea unui șir de funcții-cheie încă se mai află pe agenda CSM și va deveni subiect de discuții în cadrul apropiatelor ședințe. Vacantă este funcția de președinte al Consiliului suprem al magistraturii, a președintelui Curții supreme de justiție (CSJ), a președinților Curților de Apel Bălți și Comrat. În plus, nu au vicepreședinți Colegiul pentru cazuri civile, comerciale și administrative al CSP, Curtea de Apel Comrat și Judecătoria Chișinău.


Președintele Curții supreme de justiție

Această funcție este vacantă din octombrie, trecut după ce a fot demis Ion Druță. El a devenit figurant într-un dosar penal pornit de Procuratura generală pe faptul îmbogățirii ilicite. La bază a stat avizul Serviciului informații și securitate, care a evaluat averea membrilor familiei Druță în perioada anilor 2016-2019 și a ajuns la concluzia privind ”discrepanța semnificativă dintre aceasta și veniturile declarate”. La moment, dosarul încă mai este investigat de Procuratura anticorupție, Agenția pentru restituirea proprietății obținute ilicit și Agenția națională pentru integritate.

Concursul precedent pentru suplinirea funcției vacante de șef al CSJ, totalurile căruia au fost făcute la finele lunii iulie, a eșuat, dat fiind că nimeni dintre pretendenți nu a acumulat numărul necesar de voturi. Consiliul suprem al magistraturii nu a susținut promovarea în funcția de conducere a Lilianei Catan și Anatol Țurcan, care depuseseră cereri. Așa că a fost anunțat un nou tur de calificare. După aceasta, Liliana Catan, considerată candidata principală, a declarat că nu va mai participa la concursul repetat.

În ajun, s-a aflat că dosarul ei conține o avertizare pentru faptul că, fiind membră a colegiului CSJ, ea l-a eliberat pe Ion Druță, cunoscut în cercurile criminale drept ”Vanea-pisateli”. Anterior, Curtea de Apel îl condamnase la 20 ani de detenție pentru un triplu omor. În plus, judecătoarea are în ”palmares” 7 dosare pierdute la Curtea Europeană pentru drepturile omului (CEDO). Liliana Catan mai este renumită și pentru faptul că în a. 2017 a făcut parte din completul de judecată care a lăsat în vigoare sentința fostului prim-ministru Vlad Filat. Tot ea, împreună cu alți judecători, a dispus revizuirea dosarului în care afaceristul Veaceslav Platon a fost condamnat la 12 ani privațiune de libertate.

Experții menționează, că puțini judecători tind să participe la concursul pentru funcția de șef CSJ. Se explică acest fapt printr-un șir de cauze, printre care și scandalul iscat în jurul recentelor concursuri și a judecătorilor care participau la ele. În ziua ședinței la care erau dezbătute problemele de personal, reprezentanții opoziției parlamentare și activiștii civici, în număr total de mai multe zeci, au organizat un flash mob în fața clădirii CSM. Ei protestau împotriva numirii judecătorilor implicați în istorii dubioase, care pretind la funcții supreme în sistemul judiciar.

Vicepreședinții Curții supreme de justiție

Pe acest fondal, la finele lui iulie membrii CSM au ales-o pe judecătoarea Curții supreme de justiție Tamara Chișca-Doneva învingătoare în concursul de suplinire a funcției de vicepreședintă a CSP și șefă a Colegiului pentru cazuri civile, comerciale și administrative al CSJ . Cu ea concurase judecătorul CSJ Iurie Bejenaru. Prin vot secret, candidatul - învingător a fost susținut de 8 membri ai CSM, 4 au fost împotrivă. Chișca-Doneva activează în justiție din a.1987, la Curtea supremă de justiție – de 17 ani. De anul trecut asigură interimatul funcției de vicepreședinte al instanței date.

Din declarația ei de venituri reiese că în anul trecut judecătoarea a primit un salariu de 321 mii lei, iar pensia ei a constituit 162 mii lei. Chișca-Doneva are două automobile, mai multe conturi bancare, o casă cu suprafața de 145 m.p., terenuri și alte averi imobiliare. Judecătoarea a intentat o acțiune Casei naționale de asigurări sociale cu cererea de a-i recalcula pensia lunară pentru ultimii ani de la 13,5 la 20,2 mii lei.

Numirea a fost criticată dur de societatea civilă și forțele politice care amintesc, că Chișca-Doneva a fost una dintre judecătoarele colegiului CSJ care a pronunțat verdictul final în dosarul centrului comercial Gemenii. Ulterior, Moldova a pierdut această cauză la CEDO, care a obligat autoritățile să achite 1,7 mln. euro despăgubiri, să restituie acționarilor 40% din clădire sau să le achite echivalentul în sumă de 2,1 mln.euro. Astfel, prejudiciul cauzat depășește suma de 3,8 mln. euro.

În ședință, Tamara Chișca-Doneva a comentat situația dată. «Anterior, nu am avut posibilitatea să explic, de aceea vreau să o fac acum. Am votat pentru această decizie, nu am fost președinta completului de judecată. Nu vreau să mă îndreptățesc, dar am votat pentru o decizie corectă. Fuseseră intentate zeci de acțiuni împotriva Gemenii», - a spus judecătoarea.

La moment, numirea ei depinde de deputați, care trebuie să accepte decizia sau să expedieze CSM refuzul motivat. În sesiunea toamnă-iarnă a legislativului, chestiunea dată va fi examinată printre primele. Parlamentul numește în funcție președintele CSJ și adjuncții lui pentru un mandat de 4 ani. Candidatura urmează a fi examinată în decurs de 30 de zile după ce au fost depuse toate actele, iar acest termen poate fi prelungit cu încă 15 zile. În caz că parlamentul are vacanță, deputații trebuie să examineze această chestiune la începutul sesiunii.

Refuzul trebuie să fie motivat de dovezi incontestabile a incompatibilității candidatului cu o funcție de conducere a CSJ, a faptului că el a încălcat legea sau că nu au fost respectate procedurile legale de selectare și promovare a lui. Conform procedurii, comisia parlamentară drept, numiri și imunități emite un aviz, în baza căruia președintele legislativului anunță CSM despre decizia luată. Pentru examinarea prezentării repetate este prevăzut același termen de 30 de zile după ce aceasta a fost înregistrată în parlament.

Experții cred că decizia finală încă nu a fost luată. Cel puțin, mulți reprezentanți ai puterii au criticat dur alegerea Consiliului suprem al magistraturii. «Am certitudinea că membrii CSM au avut suficiente informații pentru a nu numi în funcție oameni ca Tamara Chișca-Doneva, în privința cărora există suspiciuni rezonabile », - a spus ministrul justiției Fadei Nagacevschii.

Cu ceva ani în urmă, Ministerul justiției a inclus-o în lista celor 37 judecători, procurori și demnitari, care ar fi trebuit să restituie din buzunarul propriu prejudiciile cauzate bugetului în urma pierderii dosarelor la CEDO. Dar inițiativa a fost, de facto, blocată de Curtea Constituțională. Chișca-Doneva a făcut parte din completul de judecată într-o duzină de cazuri devenite subiect de examinare la CEDO.

Și-a exprimat nemulțumirea și premierul Ion Chicu, în opinia căruia după decizia ilegală în dosarul Gemenii, Chișca-Doneva nu are dreptul să ocupe foroliul de șef al CSJ. «Ca reprezentant al puterii executive, eu nu-mi pot permite să mă implic într-o altă ramură a puterii, numită justiție. Dar ca cetățean al acestei țări eu nu pot înțelege cum CSM poate numi o persoană, prin deciziile căreia Moldova trebuie să plătească 70 mln de lei, în funcția de conducător al Curții supreme de justiție. Sper că parlamentul nu va aproba această decizie dubioasă a CSM »,- a scris Chicu pe pagina sa de pe o rețea de socializare.

O altă problemă de personal, care urmează să fie aprobată de parlament, a rămas neobservată. CSM a făcut totalurile concursului de suplinire a funcției de vicepreședinte al CSJ, șef al Colegiului pentru cauze penale. Învingătoare a devenit judecătoarea Nadejda Toma, care activează în cadrul CSJ din a. 2014, iar experiența judiciară generală este de cca 20 de ani. Ea este cunoscută pentru faptul, că a făcut parte din completele de judecată care au păstrat în vigoare sentințele lui Vlad Filat și Veaceslav Platon. La principalul său loc de muncă Toma a primit în a.2019 cca 400 mii lei. Deține un teren, o casă cu suprafața de 156 m.p., un apartament și două automobile. În declarația de avere au fost incluse și datorii în sumă totală de 25 mii euro, care trebuie rambursate în a.2026 și 2028.

Președintele Consiliului superior al magistraturii

Consiliul superior al magistraturii mai trebuie să numească un președinte al instituției date, care de un an deja este condusă de membri CSM cu prefixul ”interimar”. În prezent aceste atribuții aparțin lui Anatol Pahopol, care este decanul de vîrstă al CSM, din care face parte din 26 mai, 2020. Organizarea și desfășurarea concursului era preconizată pentru finele lunii iulie, însă majoritatea membrilor CSM au votat pentru excluderea acestui punct, pe motiv că nu-s gata să dezbată această chestiune. Probabil, i-a influențat și faptul, că în timpul dezbaterilor în sală au intrat protestatarii care au înaintat membrilor CSM un șir de cerințe.

Pentru prima dată, șeful CSM va fi ales în baza noii redacții a legii, care permite ca funcția de conducere să fie ocupată nu doar de judecători, dar și de profesori care predau dreptul, aleși în componența Consiliului de către parlament. Azi CSM este compus din 15 membri , dintre care 8 judecători (inclusiv șeful CSJ) și 5 profesori de drept, ministrul justiției și procurorul general. Modificarea procedurii de alegere a președintelui a provocat critici din partea opoziției parlamentare și a unor reprezentanți ai sistemului judiciar. În opinia lor, recentele amendamente la Legea privind CSM nu au nimic în comun cu îmbunătățirea calității activității lui sau cu sporirea nivelului de independență și au fost adoptate fără a ține cont de standardele internaționale. În același timp, Comisia de la Veneția nu a observat în noile reguli încălcări, dar a menționat că procedura de selectare și numire a profesorilor de drept necesită o îmbunătățire.

Președintele Curții de Apel Chișinău

CSM a aprobat numirea judecătorului Vladislav Clima, care activează în această instanță din a. 2017, în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Anterior, timp de 11 ani, el a fost judecător, apoi – vicepreședinte al judecătoriei sectorului Ciocani din Chișinău. În mai, 2019 adunarea generală a judecătorilor l-a ales pe Clima președinte al Asociației judecătorilor din Moldova.

Anul trecut el a ridicat un salariu de cca 300 mii lei, precum și 80 mii lei din activitatea de profesor și 119 mii lei despăgubiri de la o companie de asigurări. Plus la asta, bugetul familiei a fost completat cu donații în sumă de 30 mii de dolari pentru studiile fiului judecătorului, făcute de tatăl și fratele lui Vladislav Clima. Mass-media din Moldova scrie adesea despre Clima ca despre unul dintre cei mai bogați judecători, care are în proprietate mai multe terenuri în raza orașului, mai multe apartamente, o casă cu suprafața de 295 m.p. în capitală și alte imobile.

Unii experți și politicieni au vorbit despre probabilitatea înaltă de alegere a lui Vladislav Clima în funcția de conducere. Cu mult înainte de totalizarea concursului, despre aceasta a scris pe rețelele de socializare, revoltat, deputatul PAS Serghei Litvinenco. «El nu-i demn să facă parte din sistemul judiciar, mai ales - să conducă Curtea de Apel», - a adăugat colegul său de fracțiune Mihail Popșoi. Comentarii critice au făcut Maia Sandu, Andrei Năstase și alți politicieni.

Una dintre principalele pretenții înaintate judecătorului este implicarea nemijlocită în decizia privind anularea alegerilor locale în capitală, în a. 2018. Clima a fost unul dintre cei trei judecători ai Curții de Apel, care au susținut verdictul primei instanțe, prin care rezultatele alegerilor locale în Chișinău nu au fost validate. După un an și jumătate, el a făcut parte din alt complet, care de această dată a confirmat alegerea lui Andrei Năstase în funcția de primar. Înainte de aceasta, CEDO a admis cererea lui Năstase și a cerut explicații guvernului Moldovei .

Vladislav Clima în persoană nu comentează declarațiile date, și crede că ele au scopuri politice. În opinia sa, politicienii nu pot judeca despre legalitatea și temeiul deciziilor judecătorești. «Asemenea declarații se fac pentru a influența emoțional publicul, ele nu au nimic în comun cu profesionalismul judecătorilor care iau decizii. În calitate de judecător, mă preocupă foarte mult integritatea și corectitudinea sistemului judiciar, care trebuie să se bazeze în exclusivitate pe lege », - a declarat Clima. El s-a arătat uimit de reacția la decizia CSM și spune, că atacurile politicienilor din ultimii ani au dus la scăderea încrederii și denaturarea percepției publice asupra sistemului judiciar.

Din spusele sale, concursul organizat de CSM a fost deschis, transparent, și el a participat în condiții standard. Candidatul de alternativă, care pretindea la fotoliul vacant, a fost judecătorul și vicepreședintele Curții de Apel Iurie Iordan. Clima menționează, că el a trecut toate etapele selecției preventive și în rezultatul votului secret a ieșit învingător cu 9 voturi ”pentru” și 3 ”împotrivă”. «Cred că rezultatul vorbește de la sine», - concluzionează judecătorul.

Un comentariu a făcut și secretarul CEC Maxim Lebedinschii, pe care liderul ”Partidului nostru” și primarul de Bălți Renato Usatîi l-a acuzat că ar promova candidați la funcțiile de conducere în instanțe. Potrivit lui Usatîi, Lebedinschii este cumătru cu Clima. Iar secretarul CEC a dat asigurări că nu are nimic în comun cu sistemul judiciar și că nu are relații de rudenie cu Clima. «Lăsați-mă vă rog în pace, eu vreau să-mi fac treaba liniștit », - a menționat Maxim Lebedinschii în emisia unui post TV, și a rugat să nu fie implicat în dezbateri politice.

După ce candidatura lui Vladislav Clima a fost aprobată pentru funcția de președinte al Curții de Apel, opoziția parlamentară a organizat un flash mob în fața președinției, pentru a-l convinge pe șeful statului să nu semneze decretul în cauză. Conform Legii privind sistemul judiciar, anume șeful statului numește conducătorii instanțelor și ai curților de apel pe un termen de 4 ani. În caz de incompatibilitate cu funcția, președintele poate respinge candidatura prezentată de CSM din aceleași motive, ca și parlamentul. Refuzul motivat minuțios este adus la cunoștința CSM în termen de o lună din ziua recepționării documentelor de președinție. La prezentarea repetată a candidatului, în decurs de 30 de zile președintele trebuie să emită decretul privind numirea lui în funcție .

Victor Surujiu

(Va urma la 20.08.2020)

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
Mai multe

Sondaj Toate

load