Program educațional de la FMI. Alegerea există sau ”Mulțumim pentru lipsa posibilității de a alege”?

Program educațional de la FMI. Alegerea există sau ”Mulțumim pentru lipsa posibilității de a alege”?

Ce [nu]a învățat Moldova din experiența colaborării cu un creditor occidental  

Fiecare stat are propria experiență de colaborare cu partenerii economici externi. Unele țări – tristă, altele – mai reușită. Care este experiența Moldovei în relațiile bilaterale cu creditorii externi? De ce ni-i așa de frică că vom fi lipsiți de finanțarea externă? Și de ce de fiecare dată călcăm pe aceeași greblă, și ocupăm aceeași poziție dezavantajoasă pentru noi, fiind convinși că nu am avea de ales și de aceea – ”mulțumim pentru lipsa posibilității de a alege”.

Dar dacă am schimba poziția și am reieși din aceea, că întotdeauna există o alegere - noi decidem cu cine lucrăm și colaborăm. Reieșind din interesele naționale. Atunci aceste relații reciproce ar căpăta alt sens. Atunci și emisarii FMI ar vorbi altfel cu autoritățile moldovenești.

Un articol aparte de cheltuieli

O nouă rundă a relațiilor cu FMI a început odată cu schimbarea puterii în Moldova. Dacă renunțăm la subtextul politic, chiar dacă în relațiile Moldova-FMI el a fost prezent mereu, vom aminti că fondul a sistat finanțarea pe vremea premierului Pavel Filip, din cauza că guvernanții democrați au modificat politica fiscală fără a coordona aceasta cu experții fondului.   

Actualul guvern în frunte cu Maia Sandu a reușit să dezghețe colaborarea cu FMI în cel mai scurt timp. În regim de urgență, s-a analizat tot ce a fost realizat în cadrul actualului program de finanțare, semnat cu fondul de către precedenta putere încă în  2016. Apoi au avut loc negocieri cu experții fondului în cadrul misiunilor de evaluare patru și cinci. Ca rezultat, s-a ajuns la o înțelegere. Și dacă la această etapă dezghețarea relațiilor putea fi considerată un succes al noului cabinet, a rămas deschisă întrebarea: va manifesta oare noua putere capacitatea de a obține o colaborare avantajoasă pentru cetățenii țării noastre?  

…Negocierile cu FMI constituie ”un articol aparte de cheltuieli”, glumesc unii economiști. Pe de o parte, trebuie să economisim din contul timpului și a forțelor profesioniste, altfel te pomenești cu ”mîța în sac”, pentru care va trebui să plătești întreit. Pe de altă parte – ruperea relațiilor cu FMI  afectează imaginea politică a țării. Se consideră, că plecarea de pe piață a unei organizații mari și autoritare ca FMI este un semnal pentru celelalte structuri financiare internaționale (Banca Mondială (BM) sau Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), că țara care împrumută nu inspiră încredere. 

Și pentru actualul cabinet de miniștri - ca și pentru întreaga coaliție de guvernare – aceste negocieri au devenit un fel de Rubicon. Puțin de spus că societatea și mediul de afaceri, reieșind din experiența precedentă, așteptau cu îngrijorare cerințele înaintate de creditor de această dată. Toată lumea urmărea alarmată să vadă ce este gata să ofere actuala putere pentru a primi următoarea tranșă. Și cum povara datoriilor va afecta viața cetățenilor simpli.    

În rezultat, FMI a deschis pentru noi accesul la 33,6 mil. DSÎ (drepturi speciale de împrumut), echivalentul a 46,1 mil. dolari SUA. Și chiar a fost de acord să prelungească programul de finanțare pînă la 20 martie 2020. 

Banii au ajuns în două buzunare - pe conturile BN și a Ministerului de Finanțe. Caracteristic: la 20 septembrie, Executivul FMI a finalizat evaluarea  îndeplinirii programului și deja la 24 septembrie, confirmă Ministerul Finanțelor, Moldova a primit primele 30 mil. 700 mii dolari, alte 15 mil 200 mii - la 30 septembrie.

Pentru a înțelege cu ce-s comparabile aceste sume, să le raportăm la bugetul țării. La actualul curs de schimb, 46,1 mln. dolari constituie ceva mai puțin de 800 mln. lei (799,84). Pentru comparație: conform totalurilor din 2018, veniturile bugetului RM au constituit 36 mlrd 410,4 mln lei, la deficitul de 2 mlrd. 274,7 mln. lei.   

Astăzi guvernul declară că la finele anului curent deficitul va depăși 6 mlrd. lei. Și respectiv explică de ce este așa de important sprijinul financiar extern. Însă chiar și reieșind din sporirea acestui indice, ne întrebăm: oare Moldova nu s-ar fi descurcat fără cele 800 mln. lei de la FMI? Din evaluările unor demnitari de stat, răspunsul este evident  - s-ar fi descurcat perfect. 

Problema nici măcar nu constă în faptul că Moldova încă odată a fost aruncată în prăpastia creditelor – noi nu degrabă vom ieși din ea.  Ea constă în faptul că  banii iarăși vor merge la consum,  la acoperirea cheltuielilor curente  ale bugetului, în loc să fie investiți în dezvoltare, în proiecte investiționale și de infrastructură. 

Nu este un grant, ci un credit, fie și la o rată joasă,  dar care oricum va trebui rambursat.  De unde? Dacă nu se dezvoltă sectorul real al economiei, sectorul industrial își reduce capacitățile de producere, businessul mic și  mijlociu pleacă iarăși în umbră. E timpul să înțelegem: ce anume primește Moldova, este oare ”ajutorul” adecvat  consecințelor acestei politici creditare?   

În schimb – o dependență totală 

Potrivit FMI, la finele lunii septembrie, 2019 suma totală a creditelor și împrumuturilor restante ale Moldovei era de 222,4 mln. DSÎ (cca 303 mln.dolari SUA). Această datorie include și ultima tranșă din cadrul actualului program. 

Pe site-ul oficial al FMI este plasată așa zisa ”Scrisoare de intenții”, semnată de fond și de guvern. Nimic exclusiv. Este o formă-standard, folosită de creditorul occidental în toate țările împrumutate. Din conținutul ei pot fi înțelese cerințele FMI și angajamentele guvernului. Cerințele-standard au fost înaintate reieșind din mecanismul creditării. Adică, dacă guvernul are nevoie de un credit urgent, se aplică anumite cerințe și angajamente. Dacă guvernul a primit acces la programul de finanțare extinsă - respectiv, și condițiile diferă.  

Azi, în cadrul programului FMI semnat în 2016, Moldova folosește mecanismul extins de creditare - ECF și mecanismul extins de finanțare - EFF. În total, valoarea programului de împrumut constituie 129,4 mln. DSÎ (drepturi speciale de împrumut, echivalent introdus de FMI și raportat la dolarul SUA, rata lui creditorul o reexaminează la fiecare două săptămîni), sau 178,7 mln. dolari SUA.

Scopul declarat al actualului program de creditare este susținerea reformelor economice și financiare. Din cele 178,7 mln. dolari, Moldova a primit deja115 mln.  

Cele 46,1 mln. dolari transferați în septembrie 2019 pe conturile BNM și a Ministerului Finanțelor, în esență, constituie etapa finală în ”sprijinirea” reformelor. 

La fiecare etapă, fondul urmărește cu strictețe executarea fiecărui punct din politicile economice și sociale declarate. Cerințele FMI au o sferă de aplicare foarte extinsă. Politica fiscală și cea bugetară, inclusiv sistemul cheltuielilor publice, politica tarifară (inclusiv în domenii strategice ca energetica, de exemplu), politica investițională, sectorul bancar, politica monetară, în special activitatea Băncii Naționale a țării etc. 

Apare întrebarea — cine este stăpînul casei? De ce Moldova, după ce-l ascultă pe creditor, nu poate proceda așa cum consideră necesar? Cel puțin, nu putem vorbi despre o careva independență economică. Reiese că aceste sfere au fost subordonate opiniei creditorului occidental. Bugetul anului viitor a și fost discutat în prealabil cu experții fondului. Este de așteptat, că deja la începutul anului 2020 vom avea noi ”surprize”.     

Fondului – avantaje. Oamenilor – foame. 

Ca să caracterizăm principalele cerințe ale FMI pentru toate țările, ele prezintă un set de instrumente de ordin liberal, folosite în politica internă și în cea financiar-economică externă, implementarea cărora  are ca scop final sporirea veniturilor bugetare (prin înăsprirea bazei de impozitare și a administrării fiscale) și reducerea cheltuielilor PIB pentru sectorul social  (maxim 10%).

În ultimul deceniu, așa-zisele reforme structurale, despre care experții FMI vorbesc în fiecare raport, de fapt nu au avut un efect semnificativ. Combaterea corupției și reformarea unor sfere ca  justiția, procuratura, sistemul  judiciar, au intrat deja în gura lumii. De la 2010 încoace în aceste scopuri au fost alocate milioane de dolari.  

Iată doar unele ”recomandări”, care pot deveni o realitate pentru businessul și cetățenii Moldovei deja de anul viitor. 

— Majorarea ratei TVA de la 10% la 20% pe segmentul HoReCa. (Această măsură a provocat proteste în mediul de afaceri. Azi în sfera dată activează cca 800 de întreprinderi mari. Pentru țara noastră este un indice serios ).

— Majorarea impozitului pentru creșterea de capital (cu 100% pentru persoanele juridice și cu 50% pentru cele fizice).

— Anularea scutirii anuale la impozitul pe venit pentru persoanele care au un venit anual de peste 360 mii lei.

În același timp, guvernul nostru promite să nu majoreze la 18% rata impozitului de venit (cum era planificat anterior) și să o păstreze pe cea existentă de 12%.  

FMI mai insistă, tradițional, asupra  ajustării prețurilor pentru serviciile livrate consumatorilor finali la realitățile de piață.  Se referă și la întreprinderile publice, și la cele private. Este vorba despre furnizorii de apă, electricitate, căldură, care în prezent au cele mai mari datorii la buget. 

Dar lovitura cea mai dureroasă a acestor programe ale fondului revine anume sferei sociale. De ce? Pentru că cele mai costisitoare articole de cheltuieli din buget îi revin anume ei, mai ales în țări ca Moldova, unde politica de stat (cu precădere, în CSI) mai mult sau mai puțin este orientată social.   

Iată unele ”recomandări” spre executare, înaintate de creditorii externi ai Moldovei (inclusiv Banca Mondială) în ultimul deceniu, dintre care o parte au fost îndeplinite în totalitate ”în scopul reducerii deficitului bugetar”.

— Majorarea vîrstei de pensionare pentru bărbați și femei. 

— Reducerea numărului angajaților în sfera bugetară. 

— Majorarea tarifelor în sectorul energetic, ca urmare – la toate serviciile SLC. 

— Optimizarea instituțiilor școlare (închiderea școlilor ”nerentabile” cu cel mai mic număr de elevi). În anii 2009-2018, în țară au fost închise 800 grădinițe și școli, din sfera educației au plecat cca 2000 de pedagogi.  

— Optimizarea instituțiilor pentru persoanele cu posibilități fizice și psihice limitate  .

— Reținerea majorărilor salariale în sfera bugetară. Limitarea sistemului de înlesniri în formă de plăți suplimentare pentru munca suplimentară. 

— Reducerea cheltuielilor bugetare pentru programele de susținere a păturilor social-vulnerabile de populație (invalizi, oameni cu necesități speciale, orfani  ).

— Reducerea înlesnirilor pentru pensionari (foi de tratament gratuite, asistență medicală suplimentară, înlesniri la plata serviciilor comunale).  

— Închiderea obiectelor sociale din localitățile rurale (case de cultură, centre educaționale).  

Drept rezultat avem o denivelare: în Moldova prețurile cresc ca pe drojdii, iar capacitatea de cumpărare a populației scade. Săracii sărăcesc, statul nu este în stare să  sprijine bugetarii și pensionarii,  afacerile devin tenebre pentru a nu achita impozite. Degradează sistemul educațional și cel de ocrotire a sănătății. Pe acest fundal înflorește corupția. Pentru creditori, combaterea ei este un motiv pentru acordarea următorului credit. Cercul s-a închis. 

Viața sub FMI în cifre 

* Anul 1992   — Moldova aderă la FMI.

* A.1993 — Moldova primește de la FMI prima tranșă în sumă de 63,0 mln. DSÎ. Rambursarea datoriei la finele anului  — 0,0. Achitarea comisioanelor și a procentelor de împrumut — 0,7 mln DSÎ.

* A. 1994 — Moldova primește următoarea tranșă în sumă de 49,5 mln.  DSÎ. Achitarea datoriei — 0,0. Guvernul a putut doar să majoreze cheltuielile  pentru deservirea creditului prin achitarea către FMI a comisioanelor și procentelor în sumă de 3,5 mln. DSÎ. Către acest moment, la recomandările FMI în țară se implementează de zor reformele. O parte din activele întreprinderilor industriale au fost comercializate, devenind private. Urmau întreprinderile de prelucrare a produselor agricole. Inclusiv cele vinicole și de tutungerie. (Către începutul anilor 2000 devine clar că după comercializare toate aceste întreprinderi au fost ori jefuite, ori re-comercializate ”la piese de schimb” ).

* A. 1995  — FMI acordă următoarea tranșă în regim Stand-by în sumă de 42,4 mln. DSÎ. Achitarea cotei de bază a creditului — 0.0. Comisioanele — 6,7 mln  DSÎ. În această perioadă are loc o cădere catastrofală a producerii industriale — de 44,2% (către anul 2001-33,5%). Numărul cetățenilor angajați s-a redus în jumătate. 

* A. 1996 — au fost transferate 22,5 mln  DSÎ. Pentru prima oară în trei ani guvernul Moldovei a reușit să  efectueze prima plată a datoriei față de FMI în sumă de 5,1 mln.  DSÎ. La procente - 7,1 mln  DSÎ. Decăderea economică continuă. Migrația populației din țară a crescut simțitor.  Pe fondalul liberalizării  prețurilor capacitatea de cumpărare a mai bine de 80% din populație este mai jos de nivelul coșului de consum.  Devin stabile noțiuni ca   ”sărăcie” și ”sărăcie extremă”.  Pregătirea  pentru reforma agrară deplină ”Pămînt”, care presupunea trecerea la proprietatea privată asupra pămîntului, la mijlocul a.1996 duce la anularea moratoriului asupra comercializării pămîntului.  

* A.1997  — criza este în apogeu. Inclusiv în sectorul agrar.  În țară a fost privatizată cea mai mare parte a întreprinderilor industriale. Crește deficitul bugetului.  Întreprinderile încă neprivatizate constituie partea de venituri a acestuia.  Guvernul economisește pe  angajamentele sale sociale. Instituțiile medicale duc lipsă de lucruri elementare.  Reținerea salariilor bugetarilor devine o normă.  În Moldova la fiecare pas apar piețe neautorizate de vechituri  - oamenii vînd bunurile pentru a se hrăni. Cresc datoriile populației pentru serviciile comunale.  

* A.1998-1999 —  cu sprijinul creditorilor occidentali, în sectorul agrar demarează programul  ”Pămînt”. Fracționate, terenurile agricole mari devin mici și trec la noii proprietari.  Așa au fost ”reformate” mai bine de  500 colhozuri, sovhozuri și societăți pe acțiuni. În rezultat, către începutul anilor 2000 în Moldova erau  201,5 mii de gospodării de fermieri. În medie, o așa gospodărie dispunea de mai puțin de 2 ha de teren. Guvernul însă nu le putea ajuta noilor fermieri să le prelucreze.  Nu există mijloace pentru material săditor și combustibil. Rezultatul – reducerea suprafețelor  de creștere a principalelor  culturi (cereale, svecla de zahăr, legume). Sporesc suprafețele neprelucrare –la finele lui 1999 acest indice a constituit 5,5% din volumul total de terenuri. În același an a fost recoltată cea mai mică roadă, comparativ cu indicatorii anilor 80, la toate pozițiile agricole – de la 10% la 40%.

* În 1998 datoriile salariale ale statului față de populație au constituit 639 mln. lei. S-a scumpit produsele alimentare cu 44%. Tarifele pentru căldură și apa caldă - cu 73%. Peste 600 mii de cetățeni activi economic au părăsit Moldova pentru a se angaja peste hotare. Mortalitatea a depășit natalitatea. Iar finanțarea sistemului de sănătate de către stat s-a redus cu aproape  40%.

La finele a. 1999, la indicele PIB pe cap de locuitor, Moldova a intrat în categoria ”țărilor slab dezvoltate”. Asta în pofida faptului că la cererea FMI aici continuau ”reformele”. În 1999. guvernul a primit de la FMI următoarea tranșă în sumă de 50,0 mln. DSÎ. Achitarea datoriei a constituit o sumă-record de 47,9 mln. DSÎ, reieșind din criza economică și socială profundă. Mai mult, guvernul Moldovei a achitat fondului comisioane de 5,5 mln. DSÎ pentru deservirea datoriilor creditare. 

Creșteau datoriile față de întreprinderile – furnizoare din sectorul energetic. Spre exemplu,  datoria Moldovei față de ”Gazprom” pentru livrarea gazelor naturale  la începutul anilor 2000 constituia 137 mln. dolari.

Schimbările de structură a economiei Moldovei pe sectoare, pe parcursul a 10 ani de colaborare cu FMI, în perioada anilor 1989 - 1999:

reducerea sectorului industrial de la 39% la 19%;

reducerea cotei sectorului agrar de la 37% la 28%;

creșterea sferei serviciilor  de la 42% la 53%.

Olga Dzeatcovscaia

(Va urma la 12.12.2019)

 

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load