Moldova ”reinterpretează” reforma justiției

Moldova ”reinterpretează” reforma justiției

Primind recomandările Comisiei de la Veneția, autoritățile moldovenești au purces la definitivarea proiectului reformei, al cărei scop principal este curățarea procuraturii și a sistemului judecătoresc.  

Comisia de la Veneția a apreciat drept critică situația din domeniul justiției, în special din cauza nivelului extrem de ridicat al corupției în mediul judecătorilor și procurorilor. Potrivit ei, în aceste condiții autoritățile dispun de atribuții mai vaste pentru a lua decizii dure și radicale, inclusiv verificarea tuturor membrilor Curții Supreme de Justiție și a conducătorilor din funcțiile-cheie.  

Ministerul Justiției preconizează să finalizeze renovarea proiectului de reformă în cel mai scurt timp. Se va ține cont nu doar de recomandările Comisiei de la Veneția, dar și de alte propuneri, făcute inclusiv de reprezentanții sistemului judiciar, ai procuraturii și societății civile.  

Între timp, planurile de reformare a justiției au provocat reacții ambigue printre experți și analiștii politici, dintre care mulți consideră intențiile autorităților insuficiente pentru a face ordine în sistem și a pune capăt fenomenului corupției.  

”Oamenii vor fi fericiți”

Reforma justiției este una din prioritățile acordului de coaliție semnat de PSRM și blocul ACUM. Acesta include ”caietul de sarcini” privind un șir de măsuri pentru reformarea fundamentală a sistemului dat. Este vorba despre inițiative pe termen scurt, mediu și de lungă durată. 

Autoritățile explică această atenție sporită față de problema în cauză prin intenția de a obține independența procurorilor și a judecătorilor, a le asigura activitatea în conformitate strictă cu legea. Reformatorii intenționează să acorde atenție în egală măsură  tuturor verigilor sistemului judiciar. Prim-ministrul Maia Sandu a declarat că  ”fără o justiție eficientă această țară nu are un viitor”. În același timp, din spusele sale, reformarea sectorului dat se va solda cu faptul că ”în țară vom avea o creștere economică, va dispărea corupția și oamenii vor fi fericiți”.

Experții mai evidențiază o circumstanță: elaborarea și realizarea reformei justiției  a fost una dintre condițiile accesului la asistența macrofinanciară și sprijinul bugetar sectorial din partea UE și a altor parteneri de dezvoltare. Rezultatul aprobării „caietului de sarcini” în sfera justiției - intenția de a oferi țării noastre, în anul curent, asistență macrofinanciară în două tranșe și de a majora sprijinul bugetar în anii imediat următori. Asta a fost declarația făcută la conferința de presă comună a prim-ministrului Maia Sandu și a lui Christian Danielsson, director general pentru politica europeană de vecinătate a Comisiei Europene.  

Din spusele premierului, autoritățile moldovenești ”intenționează să se miște rapid pentru ca toate angajamentele să fie îndeplinite la timp, iar țara să poată beneficia de cele două tranșe de ajutor”. Sandu numește aceste mijloace  ”extrem de necesare”, și menționează că ele  vor ”asigura plata salariilor, pensiilor, pentru ca bugetul să poată fi îndeplinit așa cum s-a planificat”. Demnitarul european a menționat progresul reformelor în curs și a exprimat intenția de a sprijini aceste eforturi. ”Dar desigur susținerea noastră nu este una necondiționată, este important ca toate aceste măsuri să fie realizate”,  a concretizat Danielsson. 

La conferința de presă ținută la 30 septembrie la Bruxelles, vicepreședinta Comisiei Europene Federica Mogherini, comisar european pentru afaceri externe și politica de securitate, a declarat disponibilitatea de a spori sprijinul  financiar și consultativ, acordat Moldovei.  ”Ca și mai înainte, susținerea noastră va depinde de progresul reformelor”, a spus Mogherini. Potrivit ei, Bruxellesul așteaptă următorii pași și rezultatele eforturilor depuse. Deocamdată, cu guvernul Moldovei a fost semnat acordul de finanțare pentru realizarea programelor de dezvoltare durabilă și statul de drept. 

Și Peter Mihalco, șeful delegației UE în Moldova, vorbește despre monitorizarea implementării reformei justiției de către UE. Potrivit lui, în lunile imediat următoare trebuie să fie întreprinși pași rapizi în reformarea justiției, inclusiv evaluarea celor care activează în sistem. Mihalco amintește că reformele începute anterior n-au fost finalizate: ”Pentru că rezultatele lipseau, noi atunci nu am putut oferi susținerea bugetară”. El crede că noua putere dispune de voință politică suficientă pentru a obține un progres și a implementa schimbările necesare în domeniul justiției.

Ce prevede reforma

Printre măsurile-cheie de reformare a justiției este adoptarea amendamentelor la Legea privind procuratura, în vederea alegerii unui procuror general independent. Este vorba despre perfecționarea procedurii de selectare a candidaților prin crearea, la Ministerul Justiției, a unei comisii speciale, modificarea componenței Consiliului superior al procurorilor și determinarea unor motive obiective noi pentru demiterea procurorului general.  

Deocamdată, acest punct este unicul realizat în întregul bloc consacrat justiției și combaterii corupției. Amendamentele la Legea privind procuratura au fost votate de parlament în ziua în care PSRM și ACUM au semnat actualul acord de colaborare. În baza noilor prevederi, Ministerul Justiției a anunțat concursul pentru suplinirea funcției de procuror general al RM.  

Alte proiecte legislative au fost elaborate și își așteaptă ceasul. În centrul atenției reformatorilor se află în continuare Curtea Supremă de Justiție, a cărei competențe vor fi revizuite, condițiile și criteriile de numire a judecătorilor – schimbate, numărul acestora – redus, iar toți judecătorii acestei instanțe, ca și președinții instanțelor și adjuncții lor, vor fi apreciați de o comisie externă de evaluare. O procedură similară este prevăzută pentru procurorii șefi și adjuncții lor din diferite departamente ale curții.  

Parlamentul, președintele, guvernul, Consiliul suprem al magistraturii și Consiliul superior al procurorilor vor putea delega în componența comisiei de evaluare cîte doi reprezentanți. Din ea vor mai face parte ministrul Justiției, patru reprezentanți ai societății civile și șase experți străini cu reputație ireproșabilă și experiența respectivă în domeniul justiției. Autoritățile se angajează să asigure independența acestei comisii și executarea deciziilor luate de ea.   

Reforma presupune consolidarea rolului Procuraturii anticorupție în combaterea corupției majore și a CNA în combaterea corupției sistemice. Autoritățile admit că s-ar putea ca mecanismele existente să nu aducă rezultate reale în timp util. În acest caz se propune examinarea unei reforme mai profunde a instituțiilor implicate în activitatea de combatere a corupției.

Printre alte măsuri – asigurarea independenței judecătorilor și procurorilor, îmbunătățirea calității pregătirii lor, perfecționarea regulilor de verificare a bunurilor și intereselor funcționarilor publici, simplificarea procesului penal, revizuirea sancțiunilor administrative și a celor penale, amendamente legislative în domeniul confiscării speciale și extinse. Reformatorii își propun să îmbunătățească regulile de selectare a companiilor juridice care reprezintă interesele guvernului și ale altor structuri de stat în litigiile din afara țării.  

În domeniul drepturilor omului autoritățile intenționează să ”mențină o poziție consecventă în concordanță cu poziția respectivă a UE”. În plus, mai este anunțată ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie. Se așteaptă modificări ale Legii privind avocatul poporului, precum și în Codurile de drept în scopul combaterii crimelor și infracțiunilor  comise din motive de ură. 

Ce recomandă Comisia de la Veneția? 

Proiectul reformei a fost transmis spre expertizare Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, care l-a examinat și aprobat în ședința din 11 octombrie. Recent, pe site-ul acestei instituții a fost publicată concluzia prealabilă, care include recomandări autorităților moldovenești în vederea perfecționării proiectului de lege. După definitivarea documentului Comisia de la Veneția va reveni la această chestiune și va emite verdictul final.   

Opinia publicată exprimă ”înțelegerea eforturilor autorităților moldovenești, îndreptate spre edificarea unei justiții bazate pe principiile onestității și profesionalismului”. Comisia de la Veneția a conchis că situația critică din sistemul judiciar al Moldovei,  și anume nivelul  deosebit de ridicat al corupției, necesită măsuri la fel de radicale, cum ar fi verificarea judecătorilor deja numiți. ”Autoritățile moldovenești au dreptul să decidă  în ce măsură situația creată oferă motive pentru evaluarea tuturor membrilor Curții Supreme de Justiție, așa cum prevede proiectul de lege”, menționează documentul.  

În același timp, un șir de prevederi din proiectul de lege a trezit îngrijorarea Comisiei de la Veneția. În special, faptul că ”conform proiectului, evaluarea  se va face în paralel cu revizuirea atribuțiilor și reducerea numărului de judecători la Curtea Supremă de Justiție, deoarece aceasta poate deveni un precedent pentru ca evaluările de acest fel să se facă de fiecare dată după venirea unui nou guvern”.

Comisia de la Veneția  recomandă să fie adoptată o lege privind reformarea justiției, însă menționează că ”deciziile de numire, demitere, transferare a judecătorilor trebuie să vină din partea Consiliului superior al magistraturii și să fie adoptare în baza recomandărilor comisiei de evaluare”. Se mai recomandă ca ”din componența comisiei date să facă parte mai multe persoane cu trecut juridic (spre exemplu, foști judecători)”. În același timp, se recomandă insistent ca judecătorii și procurorii care nu au susținut testul de evaluare a integrității să nu fie lăsați în sistem, dar trași la răspundere și lipsiți de posibilitatea de a-și continua activitatea.  

Comisia de la Veneția subliniază, că ”reforma justiției nu trebuie să prevadă introducerea unor amendamente la Constituție”. În același timp, în actualul acord dintre PSRM și ACUM se menționează intenția coaliției de guvernare de a modifica Constituția. Se propune modificarea regulilor de tragere la răspundere a judecătorilor, anularea perioadei inițiale de cinci ani pentru numirea judecătorilor, unificarea metodei de numire a judecătorilor, modificarea componenței Consiliului Suprem al Magistraturii și excluderea prezumției de legalitate a originii bunurilor pentru persoanele cu funcții de răspundere și funcționarii publici. 

Pe pagina sa de pe o rețea de socializare, ministrul Justiției, Olesea Stamate, a anunțat că renovarea proiectului  reformei este preconizată în cel mai scurt timp. Potrivit ei, se va ține cont nu doar de recomandările Comisiei de la Veneția, dar și de alte propuneri venite din partea societății civile, a judecătorilor, procurorilor, avocaților și a altor reprezentanți ai sectorului justiției. După definitivarea făcută cu implicarea tuturor părților interesate, proiectul de lege va fi transmis spre examinare în parlament. 

Reinterpretarea reformei

Planurile de reformare a justiției au provocat reacții ambigue în mediul experților și a analiștilor politici. Mulți consideră insuficiente intențiile autorităților pentru a reuși să se facă ordine în acest sistem. Ștefan Gligor, expert în domeniul politicilor publice, menționează că măsurile numite nu vor contribui la combaterea fenomenului corupției și nu vor soluționa problemele justiției în Moldova. ”În opinia mea, noi trebuie să reinterpretăm întreaga concepție a reformei. După concluziile Comisiei de la Veneția  trebuie să luăm o pauză și să mai cugetăm odată: încotro mergem”, consideră Gligor.  

Expertul atrage atenția la faptul, că reforma prevede evaluarea șefilor de instanțe și curți de apel, precum și reorganizarea Curții  Supreme de Justiție într-o instanță de casare. Asta presupune, că atribuțiile-cheie vor fi încredințate curților de apel – din spusele sale, cele mai corupte instanțe în Moldova. Iar acestea nu vor fi nici reevaluate, nici reatestate. ”Dacă mergem pe calea propusă de conceptul reformei,  trebuie să-i reevaluăm pe toți judecătorii, cel puțin la nivelul curților de apel”, menționează Ștefan Gligor.   

Ex-deputatul Chiril Lucinschi crede că unul din locurile vulnerabile ale reformei este organizarea concursurilor  pentru suplinirea funcțiilor de conducere în sistemul judiciar, procuratură, alte structuri de drept și instituții importante. ”În loc să vorbim despre profesionalismul și responsabilitatea judecătorilor și procurorilor, noi mereu vorbim despre independența lor. În alte țări procurorul general poate fi numit de ministrul Justiției sau de președinte. Adică, este clar cine poartă răspunderea pentru această candidatură. În Moldova nimeni nu poartă răspundere pentru numirea acelei sau altei persoane, deoarece funcționează principiul responsabilității colective”, crede Lucinschi.   

Președintele DAAC Hermes, Vasile Chirtoca, este în general de acord cu Chiril Lucinschi, dar atrage atenția asupra faptului că, cu cît este mai profesionist reprezentantul necuviincios al sistemului judiciar, cu cît este mai independent, cu atît este mai periculos, deoarece, lucrînd la comanda cuiva, va putea da o formă legală celor mai nedrepte decizii. În opinia omului de afaceri, principalele calități personale pe care ar trebui să le aibă judecătorii și procurorii sunt: capacitatea de a avea empatie și compasiune pentru o altă persoană, să nu fie lacom, să aibă capacitatea de a fi fericit, mulțumit de nivelul de venit pe care i-l oferă statul. Este importantă și deținerea unui orizont larg de cunoștințe și un nivel înalt de cultură spirituală a candidatului. Și numai după evaluarea acestor calități, putem purcede la evaluarea nivelului de profesionalism, independență, responsabilitate și altele. Dar pentru o evaluare obiectivă, aceste calități ar trebui să le aibă și membrii comisiei de evaluare...

Pe rețelele de socializare adesea au loc discuții care demonstrează faptul, că oamenii au așteptat de la autorități mai multă fermitate în acțiunile menite să facă ordine în justiția moldovenească.  Mulți observatori menționează, că poziția partidelor aflate la guvernare față de acest sector este prea molatică, de aceea în viitorul apropiat nu face să ne așteptăm la rezultate palpabile. Printre utilizatorii internetului  este foarte populară opinia privind necesitatea dizolvării unor instituții, care pe parcursul ultimilor ani s-au dovedit a fi corupte și dependente politic. În opinia comentatorilor, așa ar putea fi asigurată funcționarea eficientă a justiției.

”Societatea se aștepta la o  ”curățire” rapidă a instituțiilor publice, la înlocuirea reprezentanților vechiului sistem cu oameni noi, neimplicați în scheme ilegale. Unele măsuri au fost luate, însă majoritatea promisiunilor așa și nu au fost îndeplinite”, menționează analistul politic Ion Tăbîrță. Potrivit lui, deși multe persoane importante pe timpul lui Plahotniuc au fost demise, instituțiile publice încă nu pot fi considerate independente, inclusiv Procuratura Generală și instanțele de judecată. În același timp, spune Tăbîrță, perioada trecută nu ne permite să tragem concluzii concrete privind eșecurile și succesele obținute, fiindcă în trei luni de la schimbarea puterii e greu să aștepți schimbări radicale a situației în RM.      

”Este important să recunoaștem că sistemul, care a fost adus într-o stare critică, nu poate fi reîncărcat în decursul a două-trei luni, dar noi facem tot posibilul pentru  ca cetățenii să simtă schimbările în cel mai scurt timp”, - spune ministrul Justiției Olesea Stamate.  Potrivit ei, după recomandările Comisiei de la Veneția, reforma va fi reinterpretată și definitivată. Cei de la Ministerul Justiției menționează că, dacă în cadrul consultărilor publice majoritatea propunerilor vor viza măsuri mai dure față de sectorul justiției, acestea își vor găsi reflectare în proiectul de lege. 

Victor Surujiu

 

 

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load