Un parc de o însemnătate deosebită (VIDEO)

Un parc de o însemnătate deosebită (VIDEO)

Parcul central al capitalei nu înseamnă doar copaci, bănci și felinare, plus aleile pe care chișinăuienilor le place să se plimbe. Și nici un simplu complex cultural, care are nevoie de îngrijire.

Se spune că el este centrul unei puteri, iar intersecțiile aleilor lui ascund o mare energie. Face oare să dezechilibrăm aceste puteri și să reconstruim vechiul parc de dragul intereselor de moment ale nu știu cui?     

Zvonuri alarmante

”Să păstrăm parcul Ștefan Cel Mare!”, - acest deziderat a fost principalul mesaj al mesei rotunde, care s-a desfășurat recent la Uniunea arhitecților din Moldova. La dezbateri au participat arhitecți, istorici, jurnaliști, activiști civici, membrii clubului amatorilor de istorie a Chișinăului (КЛИК) și a grupurilor ”Moștenirea culturală” și ”Orașul fără rutiere” de pe rețelele sociale. Nu este prima întrunire consacrată unei teme ce neliniștește societatea, dar, spre deosebire de altele, ea a finalizat nu doar cu o rezoluție, ci și cu crearea unui grup de lucru, în componența căruia au intrat specialiști din diverse sfere de activitate. 

Toate au început în februarie, curent, după ce Agenția pentru inspectarea și restaurarea monumentelor a prezentat proiectul de modernizare a parcului Ștefan cel Mare, pe care intenționează să-l implementeze în timpul cel mai apropiat. Proiectul, - mai exact, schițele studențești publicate, - au provocat o mare agitație atît printre orășeni, cît și printre specialiști. Aceștia au atras atenție la faptul că preconizata reconstrucție modifică cardinal, și nu spre bine, aspectul inițial al parcului, care este un monument de cultură și istorie.  

Conversațiile cu Ion Ștefăniță, șeful Agenției pentru inspectarea, păstrarea și restaurarea monumentelor, nu au făcut lumină. El zice că audierile publice la această temă au fost reușite și că toți participanții au susținut modificările propuse. Însă nu a prezentat lista specialiștilor în materie, care au avizat pozitiv proiectul. Chișinăuienii neindiferenți erau neliniștiți de faptul că procesul se poate desfășura conform celui mai nefavorabil scenariu: cele două runde de audieri publice prevăzute de lege se vor desfășura cu participarea unor ”membri ai societății civile” neștiuți de nimeni, pentru ca ulterior să se spună: gata, putem începe lucrările! Conform unor informații neoficiale, aceste lucrări ar putea începe deja luna viitoare. Se zvonește că au fost interzise tradiționalele evenimente consacrate Zilei Europei de la mijlocul lunii mai, deoarece lucrările de reconstrucție a parcului vor fi deja în toi. Poate că-s doar zvonuri, însă ele acutizează și mai mult tema discutată.    

Potrivit jurnalistei Elena Levițkaia-Pahomova,președinta comisiei relații cu mass-media a Consiliului societății civile de pe lîngă președintele RM, inițiatoarea acestei mese rotunde, dorința de a salva parcul drag unește oameni cu cele mai diverse viziuni. 

”Noi vrem în primul rînd să unim diverse forțe – nu doar în lupta pentru păstrarea parcului Pușkin/Ștefan cel Mare, dar și pentru alte proiecte. Dacă la mijloc este orașul și amenajarea lui, trebuie să uităm total de viziunile politice diferite. În această situație, nu de interesele personale trebuie să ne batem capul, ci de cele ale orășenilor. Pentru că acest parc este patrimoniul nostru comun și am dori mult să nu apară niște inovații confuze, născocite de cineva, ci să fie păstrată istoria și manifestat un respect față de parc, de chișinăuieni și de oaspeții capitalei”, a declarat Elena Levițkaia-Pahomova.

Ea a spus că se constituie un grup, care a fost prezent la audierile publice pe care acum o lună și mai bine le-ar fi organizat Agenția  pentru inspectarea, păstrarea și restaurarea monumentelor. Li s-a promis că pe parcursul a două săptămîni vor fi organizate audieri repetate, însă au așteptat în zadar.  

”Noi vrem să ne formulăm poziția și să arătăm că nu ne este indiferent, că nu am lăsat mîinile în jos și că vom urmări atent tot ce se petrece în orașul nostru”, a spus jurnalista. 

De la împărat la cosmonaut

Este imposibil să vorbim despre soarta parcului și despre aceea ce i se poate întîmpla, fără a cunoaște istoria lui și fără a înțelege cum a fost el altă dată. De aceea, în atenția participanților la dezbateri a fost propusă o lecție de sinteză despre perioada de dinaintea revoluției și despre cea sovietică în viața parcului drag. S-a dovedit că istoria lui este plină de fapte, legende și taine uluitoare.  

Etnograful Vladimir Tarnachin a menționat, că parcul în cauză este cel mai vechi parc din Chișinău, el are deja 201 ani. 

”A fost fondat la 27 aprilie1818 și se numea pe atunci grădină publică. Locul unde se va afla a fost indicat de însuși împăratul rus Alexandr I. Cum s-a întîmplat totul? Împăratul era în trecere prin Chișinău și s-a oprit în casa moșierului Crupenschii. În timpul unei recepții, soția guvernatorului general Bahmetiev, contesa Potoțcaia, a spus: ”Oriunde ar fi venit Alexandr, peste tot a lăsat în urma sa parcuri, grădini și scuaruri”, și l-a rugat să indice locul unde va fi noul parc”.   

”Așa că, cel puțin din punct de vedere al vîrstei, nu mai vorbesc despre planificarea aleilor și toate celelalte aflate pe teritoriul lui, nu e bine să-l atingem”, este convins Tarnachin.  

Cunoscutul etnograf a relatat amănunțit despre tot ce se afla inițial în grădina publică.     

”Pe stînga, acolo unde acum este clădirea guvernului, se afla clădirea seminarului și biserica. Vizavi (acolo unde acum este instalat monumentul lui Ștefan cel Mare), era un cazinou, în care altădată venea însuși Pușkin. Însă opinia publică era nemulțumită de faptul că vizitatorii acelei instituții au un comportament nu tocmai decent și-i influențează prost pe seminariști. Așa că a fost înlăturat cazinoul, iar în locul lui - edificată Adunarea Nobilă. Construcția ei a început în 1830, după care a fost reconstruită de multe ori. Contururile ei precedente pot fi ghicite în clădirea actualului cinematograf „Patria Loteanu”.

Clădirea Adunării Nobile, azi cinematograful ”Patria Loteanu”

La intrarea în parc, unde acum începe Aleea Clasicilor, a fost instalat monumentul împăratului rus Alexandr II. În centrul parcului, în 1885 a fost înălțat monumentul lui Alexandru Pușkin. Dinspre actuala stradă Bănulescu-Bodoni, în 1928 a fost instaurat monumentul lui Ștefan cel Mare. În curte se afla atelierul foto al lui Sumovschii, grație fotografiilor căruia noi putem vedea și acum vechiul Chișinău. 

Monumentul lui Pușkin în grădina publică 

Potrivit lui Tarnachin, pe teritoriul parcului au existat multe alte busturi și monumente, care din păcate nu s-au păstrat. 

La intrarea în parc se afla monumentul împăratului Alexandr II 

În opinia etnografului, ghidului Zinaida Matei, vorbind despre sculpturile îndrăgitului nostru parc, nu putem trece cu vederea renumiții lei din marmură.    

”Ei diferă – unul doarme, altul stă treaz. Este o taină a parcului nostru - de unde au apărut ei? Un timp îndelungat nu am putut găsi careva documente, dar iată că am descoperit următoarele. La 8 septembrie 1943, în ziarul ”Бессарабия” a fost publicată o știre despre aceea că la 19 septembrie, în grădina publică vor fi sfințite busturile marilor basarabeni: Bogdan Petriceicu-Hașdeu, Alexandru Donici, Vasile Străiescu și Emanuil Gavrilița, care, ulterior, vor fi instalate în grădina fostului stat-major al armatei, precum și două statui de lei și una care reprezenta o femeie. Am mai descoperit că în orașul ucrainean Nicolaev stau copiile aproape exacte ale acestor lei, care au ajuns aici din Italia, unde sculptorul Ulisse Kambi le-a sculptat în marmură de Rhodos. Dar e posibil ca leii noștri să-și tragă originea din creația renumitului sculptor italian Antonio Canova.  Leii lui s-au împrăștiat în toată lumea, copii ale acestora există în SUA, Argentina, Italia, Franța, Spania și la noi, în Moldova. De fapt, istoria acestor lei este plină de legende, așa că acum este dificil să înțelegem care este adevărul.    

Înainte de a relata despre perioada interbelică și cea sovietică în istoria parcului, Zinaida Matei a atras atenția auditorilor asupra faptului că parcul este un fel de centru al puterii orașului, iar în intersecțiile aleilor sale este ascunsă o mare energie.  

”Inițial, la planificarea unor astefl de parcuri, obligatoriu erau prevăzute aleil care mergeau de la nord la sud și de la vest la est și cele unghiulare – în total 8 alei. La creștinii ortodocși, cifra 8 semnifică 8 colțuri ale crucii, adică ele simbolizau crucea ortodoxă, subliniau spiritualitatea acestui loc. Inițial, aceeași cruce din 8 alei marca și scuarul Catedralei. Însă, în perioada sovietică, pentru că oamenii au început să bătătorească mai multe poteci, numărul lor a crescut”, a explicat Matei. 

”Dacă privim planul parcului, vedem că în liniile sale clare a fost tăiat un colț special pentru monumentul lui Ștefan cel Mare. În diferiți ani, acest monument a stat ba mai în față, ba mai în spate. Inițial, sculptorul Alexandru Plămădeală și cei care au muncit la acest monument intenționau să-l instaleze în centrul pieței, - acolo unde altădată a stat monumentul lui Alexandr I, apoi – al regelui român Ferdinand, și apoi – a lui V.I. Lenin. Însă departamentul clerical, care avea teritoriul în proprietate, nu a permis, de aceea marele domnitor stă și acum la intrarea în parc și nu pe piață.  

Puțină lume cunoaște că după Marele Război pentru apărarea Patriei, într-o parte a parcului era un cimitir militar – acolo erau înhumați ostașii sovietici căzuți pentru eliberarea Chișinăului. Apoi osemintele lor au fost transferate la memorialul gloriei militare ”Eternitate”. 

Tot după război, în spatele clădirii fostei Adunări Nobile se afla cinematograful «Родина» cu două săli. Iar clădirea Adunării Nobile este renumită și pentru faptul că la finele sec. ХIХ, operatorul Felix Meghiș își ținea lecțiile practice în Franța, după care a mers să-și demonstreze arta mai departe - la Odessa și Chișinău. El a filmat și demonstrat la Adunarea Nobilă primele cadre de cronică, spre exemplu cum pe străzile Chișinăului mărșăluiesc militarii. De atunci la Chișinău au început să ruleze filme. Așa că cinematograful ”Patria” are tradiții vechi și frumoase. 

Parcul mai este renumit și prin faptul că în anul 1958 aici a apărut Aleea Clasicilor. Inițiator a fost maestrul în artă Fiodor Naumov, iar ideea lui a fost susținută. Douăsprezece busturi, cîte șase de fiecare parte, la care au lucrat cei mai buni sculptori din republică. Busturile scriitorilor au fost îndeplinite cu mult talent: privindu-le, ai impresia că ele comunică cu tine, au ochii absolut vii! Unul dintre ele, și anume bustul lui Eminescu, are propria taină. Dacă îl privești dintr-un anumit unghi, poți vedea profilul creatorului său, Lazăr Dubinovschii. Eu, în calitate de ghid, cu multă plăcere aduc excursioniștii pe această alee.   

Parcul mai este renumit și pentru monumentele naturii. Aici crește un dud bătrîn, care încă mai dă rod și este ocrotit de stat, salcîmi bătrîni, arbori rari ca ginkgo biloba sau arborele de lalea. Printre alte atracții – Aleea Prieteniei, fondată în 1966 de primul cosmonaut al planetei Iurie Gagarin. Împreună cu I.I.Bodiul, ei au sădit aici un arțar. Mulți oameni de seamă – cosmonauți, scriitori, politicieni străini și artiști au sădit arbori pe această Alee a Prieteniei, însă tăblițele de bronz, care relatau aceste lucruri, au dispărut.  

Zinaida Matei a povestit și despre lucrurile care au dispărut. În afară de renumitul havuz central, aici au existat mai multe havuzuri – cel în forma unui vultur cu un șarpe sau cel cu peștișori, vizavi de hotelul ”Codru”. Acum nici havuzurile, nici hotelul nu mai există. Nu mai este nici piatra memorială instalată dinspre strada Bănulescu-Bodoni în cinstea demonstrației muncitorești din a.1901,– ea a fost scoasă în anii 90 ai secolului trecut.   

Ultimele zile și le trăiește și renumita cafenea ”Guguță”.  

”În opinia noastră, acolo nu pot fi construite careva centre de business supraetajate. Predestinația parcului este odihna. Poate această clădire ar putea fi reconstruită și păstrată ca un loc de distracții pentru copii?” consideră etnograful.

Să le încredințăm profesioniștilor 

Și membrii clubului amatorilor de istorie a Chișinăului (КЛИК) se arată neliniștiți de soarta acestei cafenele. Arhitectul Alla Colesnicenco, autoare amultor proiecte importante, printre care clădirea Circului din Chișinău, a povestit că membrii КЛИК au adresat o scrisoare tuturor structurilor puterii republicane și municipale. 

Printre altele, în scrisoare se spune: ”Am aflat că în parcul Ștefan cel Mare și anume pe teritoriul cafenelei ”Guguță” se preconizează edificarea unei clădiri supraetajate pentru oficii și, în acest context, ne expunem punctul de vedere, reieșind din următoarele. Construcția dată contravine tuturor cerințelor normative și a celor social-profesionale de construire în centrul istoric al Chișinăului”. Autorii scrisorii amintesc că acest teritoriu face parte din ansamblul centrului istoric al orașului, care este un monument de arhitectură și, în conformitate cu normele în vigoare, integritatea lui compozițională nu poate fi distrusă. În document se menționează că pentru o asemenea clădire este nevoie de o infrastructură extinsă, care include parcări auto. Șantierul va necesita defrișarea arborilor care cresc în parc, ceea ce nu ar trebui să permită direcția Spațiilor verzi. În opinia membrilor КЛИК, defrișarea haotică a arborilor se face fără restabilirea corespunzătoare a echilibrului general al spațiilor verzi, iar pe parcursul ultimilor 30 de ani, în parcul central din Chișinău nu au mai avut loc înnoiri sau plantări suplimentare. Autorii adresării mai propun reconstruirea cafenelei ”Guguță” pentru a amplasa în ea un centru de distracții pentru copii. ”Noi credem că acest teritoriu necesită o abordare mai responsabilă și mai profesională”, se spune în scrisoare. Membrii КЛИК propun tuturor cetățenilor care nu sînt indiferenți să susțină aceste cerințe.    

Iar despre audierile publice consacrate reconstrucției parcului Ștefan cel Mare, Alla Colesnicenco a spus următoarele:  

”Pentru că am ajuns să fiu străbunica arhitecturii moldovenești, voi aminti că în perioada sovietică, proiectarea se făcea, în fond, la instituții mari și fiecare clădire care urma să fie construită în locuri oarecum importante, întotdeauna era supusă mai multor dezbateri. Era consiliul urbanistic de la executivul orășenesc, era consiliul institutului de proiectări, era consiliul Uniunii arhitecților. Specialiștii își spuneau opinia cu orice ocazie. La proiectarea clădirii Consiliului colhozurilor – dacă ați ști ce număr de schițe am desenat, cîte discuții de tot felul și consilii urbanistice am avut înainte ca acea clădire să-și găsească locul! Adică, plasarea fiecărei clădiri necesita o planificare detaliată a sectorului. Nu știu cum să renaștem această practică. Nu e suficientă o dezbatere publică, trebuie să se expună specialiștii!”.  

Cu această opinie a fost de acord și arhitectul Evghenii Smolin. 

”Pe timpuri la Ministerul culturii era o secție de ocrotire a monumentelor de cultură. Și toate proiectele erau supuse expertizei și examinate la consiliu – cum se face azi la Ministerul culturii. De restaurări se ocupa o singură organizație de profil, care avea o secție mare - 65 persoane: proiectanți, arhitecți, constructori etc. Exista specializarea colaboratorilor științifici în domeniul restaurărilor și în cel al istoriei. Pentru că arhitecții au anumite cerințe față de obiectul restaurat, istoricii – altele. Acum, orice doritor poate proiecta o restaurare”, spune arhitectul.    

El a subliniat că orice proiect, în care figurează un monument de istorie, trebuie: unu - să fie îndeplinit de un specialist licențiat cu experiență în domeniu, și doi – să fie analizat de consiliul științifico-metodic al Ministerului culturii. Acolo intră arhitecți, istorici de artă, sculptori, directori de muzee - oameni care cunosc problemele în cauză.  

Colegul său, arhitectul Mihail Orlov crede că la această etapă proiectul de modernizare a parcului nici nu trebuie discutat, deoarece el este prezentat cu încălcări grave ale legislației.    

”Întreaga activitate de proiectare este strict reglementată. Există Legea Republicii Moldova ”Privind activitatea de arhitect”, în care art.5 ”Concursuri de arhitectură și urbanism”, spune: ”Concursurile de arhitectură și urbanism se organizează în mod obligatoriu în cazurile de reconstrucție, restabilire, înnoire, reutilare sau efectuare a altor lucrări care presupun modificarea soluțiilor spațiale ale monumentelor de arhitectură, istorie și cultură de însemnătate națională, indiferent de forma lor de proprietate”. Iar acest parc este un monument de istorie. Adică, acest caz în mod firesc face parte din această categorie și nici un fel de proiectare înainte de organizarea unui concurs pentru efectuarea acestor lucrări, nu poate avea loc”, este de părere Mihail Orlov. 

Plus la toate, legea mai prevede drepturile și obligațiile subiectului activității de arhitect. ”Comanditarul proiectării realizării obiectului arhitectural are dreptul să aleagă arhitectul, autorul proiectului și alți specialiști – executori ai lucrărilor de proiectare și de construcție – din numărul persoanelor fizice și juridice care au obținut o licență în ordinea stabilită”. Iar proiectul care ne este propus nouă a fost făcut de persoane nelicențiate. Unde mai pui că un asemenea proiect trebuie să fie condus de un arhitect care are permisiunea А4, nu de un student sau un practicant. 

Așadar, deja avem două încălcări. Deci, nu are sens să fie examinat acest proiect, trebuie doar să indicăm neconcordanța cu legea.

Istoricul arhitecturii Igor Bondari a adăugat că, înainte de orice renovări, reconstrucții, trebuie făcute cercetări arheologice și dendrologice serioase. 

”Este nevoie de cercetările dendrologice actuale, dar și de cele din timpurile fondării parcului. Căci avem acolo destul de multe exemplare de plante rare”, a subliniat el.

Activistul civic Mihail Bagas a spus că anul trecut, pentru restaurarea parcului, au fost alocate cca 8 mln. lei. Două milioane au și fost valorificate – pentru sistemele de irigare. Plus 6 mln. lei alocate expres pentru restabilirea potecilor, ridicarea bordurilor, plantarea spațiilor verzi și reparația havuzului central. În opinia sa, anume aceste lucrări trebuie efectuate, dar nu refacerea totală a ansamblului și modificarea conceptului grădinii publice.   

După dezbateri, participanții au decis să formeze un grup de lucru, din care să facă parte specialiști și reprezentanți ai societății civile. Anume acest grup urmează să participe la audierile publice anunțate de Agenția pentru inspectarea și restaurarea monumentelor. Printre sarcinile acestui grup de inițiativă este și întreruperea oricăror încercări de a modifica principalul parc al capitalei și cererea ca tot ce se face în privința lui să se facă cu participarea profesioniștilor și să corespundă normelor de procedură și legislației în vigoare.   

Svetlana Derevscicova    

 

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load