Începînd cu 1 iulie, vîrsta de pensionare a judecătorilor ar putea fi de 50 de ani 6 luni, atît pentru bărbaţi, cît şi pentru femei. Ulterior, în fiecare an, vîrsta de pensionare se va majora cu șase luni, astfel încît în anul 2025 magistrații să iasă la pensie la vîrsta de 63 de ani.
Prevederile se regăsesc într-un proiect elaborat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, care a fost deja transmis Guvernului.
Totodată, se propune ca și perioada de vechime în muncă, inclusiv în funcția de magistrat să fie majorată cu cîte șase luni pe an, pînă la atingerea vechimii în muncă de 34 de ani şi în funcţie de judecător de 15 ani, transmite NOI.md cu referire la bizlaw.md.
În prezent, judecătorul care a atins vîrsta de 50 de ani şi are o vechime în muncă de cel puţin 20 de ani, dintre care cel puţin 12 ani şi 6 luni a activat în funcţia de magistrat, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă.
Mărimea pensiei pentru vechime în muncă se va menține la nivelul de 55% la sută din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de muncă generală, de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar.
Autorii proiectului spun că nu există o recomandare internaţională în ceea ce priveşte vîrsta de pensionare, vechimea în muncă şi vechimea în funcţie de judecător la stabilirea pensiei. La stabilirea acestor criterii, statele dispun de o marjă largă de apreciere pentru reglementarea politicii lor sociale în conformitate cu standardele internaţionale privind independenţa sistemului judecătoresc, în ansamblu, şi a judecătorilor, în particular.
Totodată, în nota informativă a proiectului se menționează că prevederile constituţionale nu garantează expressis verbis o obligaţie a existenţei pensiei speciale a judecătorului şi stabilirea unor condiţii speciale de pensionare, standarde mai înalte de asigurare socială în raport cu alte categorii de cetăţeni. Prin urmare, o ajustare rezonabilă a condiţiilor de pensionare ale judecătorilor în partea ce ţine de modificarea condiţiilor de vîrstă şi vechime în muncă, nu ar afecta mandatul funcţiei de judecător, independenţa şi securitatea acestuia.
Amintim că, în 2016, cînd a fost lansată reforma sistemului de pensii, autoritățile au propus ca și magistrații să li se retragă dreptul la condiții speciale de pensionare. Prevederea a fost însă declarată neconstituțională.
La sfîrșitul anului trecut, un proiect similar a fost înregistrat în Parlament. Documentul prevedea că, din 2021, judecătorii să se pensioneze la 59 de ani și 6 luni, iar pînă în 2028 vîrsta de pensionare să se majoreze pînă la 63 de ani. Totodată, se propunea și majorarea stagiului de muncă obligatoriu.
În același timp, Guvernul a decis, recent, că magistrații în exercițiu nu vor mai putea beneficia de recalcularea pensiei în funcție de mărimea salariului lunar pe care îl au. Aceștia, la fel ca și toți cetățenii, vor avea parte de indexarea pensiei de două ori pe an.
De cealaltă parte, Asociația Judecătorilor din Moldova s-a expus de mai multe ori în privința proiectelor prin care se dorește limitarea dreptului special la pensie al judecătorilor sînt subminatorii independenței justiției și în special a purtătorilor acestei puteri – judecătorii, iar anularea componentelor dreptului special la pensie al judecătorilor nu sînt corelate cu limitările, incompatibilitățile și riscurile profesionale ale judecătorilor, iar dreptul special la pensie, sub toate aspectele sale, reprezintă o contrabalanță la restricțiile, interdicțiile și responsabilitățile impuse prin lege în timpul exercitării funcției. Asociația a amintit de Hotărîrea Curții Constituționale prin care au fost declarate drept neconstituționale normele care prevedeau limitarea dreptului la pensie pentru judecători.
”În motivarea soluției sale, Curtea a reținut că unicul exponent al puterii judecătoreşti este judecătorul. Statutul constituţional al judecătorului nu constituie privilegiul lui personal, ci un bun al întregii societăţi, fiind chemat să asigure protecţia eficientă a drepturilor fiecărui membru al societăţii. Remuneraţia judecătorului, în care intră orice mijloc de asigurare materială sau socială, reprezintă una din componentele de bază ale independenţei lui, fiind o contrabalanţă la restricţiile, interdicţiile şi responsabilităţile impuse lor de societate. Numai menţinerea acestui echilibru permite justiţiabililor de a manifesta încredere în competenţa, independenţa şi imparţialitatea judecătorilor (pct. 96 din Hotărîre). Măsurile anterioare, care au diminuat asigurarea materială şi socială a judecătorilor, precum şi cele contestate, sînt interpretate de Curte ca ingerinţe în independenţa judecătorilor (pct. 104 din Hotărîre). Curtea a reținut și faptul că situaţia existentă nu a impus adoptarea unor măsuri economice austere de o anvergură ce ar justifica ingerinţa în veriga de bază a statului de drept – independenţa judecătorului, independenţa instanţei judecătoreşti şi independenţa puterii judecătoreşti (pct. 106 din Hotărîre)”, a precizat Asociația Judecătorilor din Moldova.
Adăuga comentariu