Alexandru Ioan Cuza – un domn reformator

Alexandru Ioan Cuza – un domn reformator

Alexandru Ioan Cuza – domn al Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei (5 şi 24 ianuarie 1859-11 februarie 1866).

S-a născut la 20 martie 1820 la Bîrlad. Descendent al unei familii de înalţi dregători ai ţării - tatăl postelnic, mama de origine genoveză (Sultana Cozadini) - îşi petrece cea mai mare parte a copilăriei pe moşia tatălui său, la Bărboşi (ținutul Galaţi); studiază la pensionul ofiţerului francez Victor Cuenim din Iaşi alături de Mihail Kogălniceanu și Vasile Alecsandri, apoi la Paris, unde obţine bacalaureatul în litere (1835); frecventează cursuri şi la Pavia şi Bologna.

Revenit în ţară, face parte pentru trei ani din armata Moldovei cu gradul de cadet, apoi se întoarce la Paris (1840), unde îşi continuă studiile. În 1844 se căsătoreşte cu Elena Rosetti, descendentă a familiei Sturdzeştilor, cu care nu a avut copii.

Lucrează în administraţie, sub domnul Mihail Sturdza, ca director la Ministerul de Interne. Participă la mişcarea revoluţionară din Moldova, de la 1848, apoi este nevoit să ia calea exilului, alături de alţi revoluţionari. Revine curînd în Moldova, sub domnul Grigore Ghica. Numit mai întîi preşedinte al Tribunalului din Covurlui, intră ulterior în armată cu gradul de locotenent (din 1858 colonel. În 1857 devine pîrcălab al ținutului Galaţi, funcţie din care îşi dă demisia ostentativ, cînd alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Moldovei sînt falsificate de caimacamul Nicolae Vogoride. Dorind să-l atragă în Tabăra antiunionistă, caimacamul îl numeşte (septembrie 1858) membru al guvernului, în calitate de comandant al Oştirii, funcţie pe care o păstrează după înlocuirea lui N. Vogoride cu căimăcămia de trei, în octombrie 1858 (Ştefan Catargiu/ I.A. Cantacuzino, Anastaşie Panu, Vasile Sturdza). Totodată este deputat şi vicepreşedinte în Adunarea Electivă. Devine candidat al partidei unioniste pentru domnia Moldovei, unirea celor două principate urmînd a se face parţial, conform Convenţiei de la Paris (1858), cu doi domni, cîte unul pentru fiecare principat, două guverne şi două parlamente.

Continuarea articolului citiți pe moldovenii.md.

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load