Medic: Administrarea antibioticelor în răceli provocate de virusuri e greșită

Administrarea antibioticelor în răceli și gripe provocate de virusuri este greșită. Dacă persoana utilizează incorect antibioticele – modifică doza, frecvența sau durata tratamentului prescris de medic – bacteriile vor supraviețui și pot deveni rezistente.

Medicul-epidemiolog Ecaterina Busuioc, șefă de secție în cadrul Agenției Naționale de Sănătate Publică, atenționează că antibioticele administrate în mod repetat și incorect contribuie la creșterea numărului de bacterii rezistente la preparatele antimicrobiene, transmite Știri.mdcu referire la IPN.

Antibioticele sînt medicamente pentru tratarea infecțiilor bacteriene, precum pneumonia cauzată de pneumococi sau infecțiile fluxului sanguin cauzate de stafilococi etc.

Nu toate antibioticele sînt active împotriva tuturor bacteriilor. Există mai bine de 15 clase diferite de antibiotice care diferă în ceea ce privește structura chimică și acțiunea contra bacteriilor.

Un antibiotic poate fi eficient împotriva unui singur tip sau împotriva mai multor tipuri de bacterii, menționează medicul-epidemiolog într-un interviu difuzat de Ministerul Sănătății.

„Respectați întotdeauna sfatul medicului privind momentul și modul de administrare a antibioticelor. Nu împărțiți medicamentele cu alte persoane și nu le folosiți pe cele rămase de la tratamentul precedent. Dacă luăm antibiotice în mod repetat și incorect, contribuim la creșterea numărului de bacterii rezistente la antibiotice.

Astfel, dacă la un moment dat, dumneavoastră, copiii dumneavoastră sau alți membri ai familiei au nevoie de antibiotice, s-ar putea ca ele să nu mai aibă efect”, menționează Ecaterina Busuioc.

Tratamentul medicamentos în cazul pneumoniilor cauzate de bacterii suferă eșec din cauza administrării iraționale și în exces a antimicrobienelor.

Republica Moldova este printre primele 30 țări ale lumii cu povară înaltă a tuberculozei multidrog rezistentă.

La nivel mondial, 700 de mii de oameni mor anual din cauza complicațiilor provocate de rezistența la preparatele antimicrobiene.

Potrivit estimărilor, pînă în 2050, fenomenul ar putea provoca mai multe victime decît cancerul, iar cifra ar putea atinge zece milioane de decese anual.