Circa 22.000 de manifestanţi au ieşit în stradă sîmbătă în Franţa la apelul mişcării „Vestele Galbene“, care a organizat al 11 act de mobilizare împotriva preşedintelui Emmanuel Macron şi Executivului.
La Paris, 2.500 de manifestanţi protestau la amiază, relatează AFP, care citează date furnizate de Ministerul de Interne.
Cîteva mii de persoane au participat la manifestaţii la Bordeaux şi Toulouse.
Ciocniri între protestatari şi forţele de ordine au avut loc la Nantes, unde cel puţin trei persoane au fost arestate.
Situaţia a fost tensionată şi în Piaţa Bastiliei din Paris, unde incidente au izbucnit în marja coloanei „Vestelor Galbene“.
Manifestanţi au aruncat cu proiectile, în timp ce forţele de ordine au răspuns cu grenade lacrimogene şi un tun cu apă.
În Franţa nu a mai avut loc niciodată, cel puţin de la Revoluţia franceză încoace, o mişcare protestară atît de dificil de radiografiat din punct de vedere sociologic. Cotidianul Le Figaro evocă un studiu al Fundaţiei Jean-Jaurès potrivit căruia „Vestele Galbene“ apar ca un mozaic uman, cu mari diferenţe de ordin social, cultural, geografic. 16 la sută dintre francezi se declară „Veste Galbene“, iar 44 la sută îşi declară simpatia pentru mişcare. 11 la sută dintre „Vestele Galbene“ au studii superioare, 31 la sută ar fi muncitori, 23 la sută funcţionari, 25 la sută lucrători independenţi (în comerţ, agricultură, mici şefi de intreprinderi).În publicaţia L’Express, Laurent Alexandre scrie că de fapt această revoltă din Franţa este una a francezilor de rasă albă care se simt marginalizaţi, uitaţi, ignoraţi, umiliţi, trădaţi de toate partidele politice.
În acest context, „Vestele Galbene“ şi-au anunţat intenţia de a prezenta o listă proprie cu candidaturi la alegerile pentru Parlamentul European.
Adăuga comentariu