Din ce cauză se poate micşora creierul

Creierul este considerat centrul de control al organismului. Deşi este un organ atît de important, multe persoane au păreri eronate despre funcţiile pe care acesta le îndeplineşte.

Ştiaţi că...

1. Creierul poate realiza sarcinile creative mult mai bine atunci cînd sîntem obosiţi. Pentru a profita de această ''aptitudine'', trebuie să fii conştient de modul în care funcţionează ritmul tău circadian. Dacă preferi trezitul de dimineaţă, ai putea utiliza aceste ore pentru realizarea sarcinilor mai analitice sau luarea deciziilor. Pe de altă parte, dacă eşti obosit creierul nu mai poate filtra atît de bine distracţiile şi se poate axa mult mai bine pe o singură sarcină cum ar fi creativitatea. Într-un articol din jurnalul Scientific American este explicat modul în care distracţiile pot fi un lucru bun atunci cînd încercăm să gîndim creativ. În momentele de oboseală sîntem mult mai puţin atenţi şi astfel am putea lua în considerare o serie de informaţii nedetectate pînă atunci.

2. Stresul poate modifica mărimea creierului şi îl poate micşora

Stresul este una dintre cele mai comune cauze ale modificării funcţiilor cerebrale. De asemenea, creierul s-ar putea micşora din cauza stresului. În cadrul unui studiu au fost utilizaţi pui de maimuţă pentru testarea efectelor stresului pe termen lung asupra dezvoltării. Jumătate dintre maimuţe au fost îngrijite de către un îngrijitor pentru şase luni în timp ce o altă jumătate a rămas cu mamele lor. După cele şase luni, maimuţele s-au reîntors în grupurile lor sociale pentru cîteva luni înainte ca cercetătorii să le realizeze tomografii cerebrale. În cazul maimuţelor care au fost luate de lîngă mamele lor, zonele din creier asociate stresului erau mărite chiar şi după reintroducerea lor într-un mediu social comun pentru cîteva luni. În cadrul unui alt studiu în care şoarecii au fost expuşi stresului cronic, hipocampusul acestora s-a micşorat. Anterior a fost dezbătută ipoteza conform căreia din cauza afecţiunii stresului posttraumatic hipocampusul s-ar putea micşora.

3. Meditaţia poate ajuta la crearea unor legături cerebrale noi

Meditaţia ajută la combaterea anxietăţii, deoarece în timpul procesului pierdem anumite legături ale unor conexiuni neuronale. Atunci cînd simţim frică, regiunea cortexului prefontal medial se activează. Însă atunci cînd medităm, această conexiune neuronală se slăbeşte, astfel că răspunsul la anumiţi stimuli nu mai este la fel de puternic. De asemenea, meditaţia ajută şi la sporirea creativităţii şi a memoriei.