Genele săritoare sau transpozonii au fost considerați mult timp un balast genetic inutil. Cu toate acestea, noile studii demonstrează că ei joacă un rol important în celulă - de exemplu, ei se exprimă masiv în timpul stresului.
O mare parte din ADN-ul uman este alcătuit din secvențe necodificate. Unele dintre ele sînt implicate în procesele regualtorii, în timp ce altele, se pare, nu îndeplinesc nicio funcție folositoare și sînt considerate „paraziți genetici”. Cele mai neobișnuite dintre ele sînt transpozonii. Aceste fragmente sînt capabile să se taie singuri din anumite regiuni ale ADN-ului și să le insereze în altele noi, pentru care sînt adesea numite „gene săritoare”.
Un studiu recent realizat de specialiștii de la Spitalul General din Massachusetts demonstrează că „genele săritoare” pot juca un rol important în timpul stresului celular.
Oamenii de știință și-au concentrat atenția asupra transpozonului scurt, larg răspîndit, care este cunoscută sub denumirea de B2 la șoareci și ALU la om. S-a dovedit că ARN-urile citite din aceste gene au activitate enzimatică, adică sînt ribozime.
De obicei, B2 și ALU ”tac”, dar atunci cînd sunt expuse la căldură și alte forme de stres celular, expresia lor rar crește. Apoi ribozimele sintetizate interacționează cu proteina EZH2 și se taie singure.
Potrivit oamenilor de știință, în genomul uman există sute de mii de exemplare de ALU. Aceasta înseamnă că acestea au un impact semnificativ asupra reacției la stres al organismului. Cercetătorii speră să afle mai multe despre acest mecanism, precum și rolul său în dezvoltarea infecțiilor, a bolilor autoimune și a cancerului.
Adăuga comentariu