Oamenii de știință au descoperit fapte uimitoare despre Venus

Astrofizicienii au investigat trecutul planetei Venus pentru a afla dacă au existat vreodată oceane pe această planetă.

Planeta Venus poate fi considerată drept un geamăn al Pămîntului. La prima vedere, ea se aseamănă după masă și dimensiune cu planeta noastră, de asemenea, constă în principal din material stîncos, conține puțină apă și are atmosferă. Cu toate acestea, o privire mai atentă dezvăluie diferențele izbitoare dintre ele: atmosfera densă a lui Venus cu dioxid de carbon, temperatura și presiunea extremă a suprafeței și norii de acid sulfuric contrastează într-adevăr cu condițiile necesare vieții pe Pămînt. Cu toate acestea, este posibil să nu fi fost întotdeauna așa.

Studiile anterioare au arătat că în trecut Venus ar fi putut fi un loc mult mai ospitalier, cu propriile sale oceane de apă lichidă. Un grup de astrofizicieni de la Universitatea din Geneva (UNIGE) și Centrul Național de Cercetare Competențe (NCCR) PlanetS (Elveția), a investigat dacă geamănul planetei noastre a avut într-adevăr perioade mai blande. Noile date sugerează că nu este cazul.

Rezultatele noului studiu au fost publicate în revista Nature.

Venus a devenit recent un subiect important de cercetare pentru astrofizicieni. ESA și NASA au decis anul acesta să trimită cel puțin trei misiuni spațiale în următorul deceniu pe a doua cea mai apropiată planetă de Soare. Una dintre întrebările cheie la care aceste misiuni încearcă să răspundă este dacă a existat vreodată ocean pe Venus.

Astrofizicienii conduși de Martin Starbeth, cercetător în departamentul de astronomie al Facultății de științe Naturale din UNIGE și membru al NCCR PlanetS, au încercat să răspundă la această întrebare cu instrumentele disponibile pe Pămînt.

"Am modelat clima Pămîntului și a planetei Venus chiar la începutul evoluției lor, cu mai bine de patru miliarde de ani în urmă, cînd suprafața planetelor era încă topită. Temperaturile ridicate asociate aceasta au însemnat că orice apă trebuia să fie prezentă sub formă de abur", explică Martin Turbet.

Folosind modele atmosferice tridimensionale sofisticate similare celor folosite de oamenii de știință pentru a modela clima actuală a Pămîntului și evoluția viitoare, echipa a studiat modul în care atmosferele celor două planete ar evolua în timp și dacă în același timp s-ar putea forma oceane.

"Datorită modelării noastre, am putut arăta că condițiile climatice nu permit ca vaporii de apă să se condenseze în atmosfera lui Venus", spune Martin Turbet.

Aceasta înseamnă că temperatura nu a devenit niciodată atît de scăzută încît apa din atmosfera sa să formeze picături de ploaie care ar putea cădea pe suprafața sa. În schimb, apa a rămas în atmosferă sub formă de gaz, iar oceane nu s-au format niciodată.

"Unul dintre principalele motive pentru aceasta sînt norii care se formează în principal în partea întunecată a planetei. Acești nori provoacă un efect de seră foarte puternic, care nu permite lui Venus să se răcească atît de repede cum se credea anterior", a spus cercetătorul.

În mod surprinzător, simulările astrofizicienilor arată, de asemenea, că Pămîntul ar fi putut avea cu ușurință aceeași soartă ca Venus. Dacă Pămîntul s-ar fi aflat puțin mai aproape de Soare sau dacă Soarele ar fi strălucit la fel de puternic ca în "tinerețea" sa , planeta noastră ar fi arătat total diferit astăzi.