Ciclurile orbitale ale Pămîntului au controlat evoluţia umană în ultimele 2 milioane de ani

Antropologii au crezut de mai mult timp că unul dintre principalii factori ai evoluţiei primatelor a fost schimbările climatice. Acum au şi dovezi solide în acest sens.

Climatologii sud-coreeni şi europeni au descoperit primele dovezi că schimbările în natura mişcării orbitale a Pămîntului au influenţat direct ritmul şi direcţia evoluţiei genului Homo Sapiens timp de cel puţin două milioane de ani. Acest lucru a fost anunţat miercuri de serviciul de presă al Institutului sud-coreean de cercetare de bază (IBS).

„Strămoşii noştri şi alte specii din genul Homo Sapiens au fost adaptate la viaţă în condiţii foarte diferite, dar toate populaţiile de hominizi antici au reacţionat în acelaşi mod la acele schimbări climatice care au fost asociate cu schimbări în natura rotaţiei şi mişcării Pămîntului pe orbita sa. Acest lucru sugerează că în ultimele două milioane de ani, evoluţia genului Homo Sapiens a fost condusă de aceste cicluri orbitale", a declarat profesorul IBS Axel Timmermann, citat de serviciul de presă al institutului.

Antropologii au crezut de mult timp că schimbările climatice au fost unul dintre principalii factori ai evoluţiei primatelor. De exemplu, în urmă cu trei milioane de ani, clima Africii a devenit mai aridă şi mai fierbinte, ceea ce i-a forţat pe Australopithecus şi pe presupuşii strămoşi ai genului Homo Sapiens să treacă de la viaţa pe ramurile copacilor la traiul în savane şi silvostepele africane. Profesorul Timmermann şi colegii săi au devenit interesaţi de modul în care clima a influenţat evoluţia strămoşilor noştri imediati şi a altor membri ai genului Homo Sapiens care au trăit în imediata lor vecinătate în ultimele două milioane de ani. Pentru a răspunde la această întrebare, oamenii de ştiinţă au creat un model computerizat ultra-detaliat care a reprodus climatul erei glaciare cît mai precis posibil.

Climă şi oameni

Calculele efectuate de oamenii de ştiinţă, pe de o parte, au confirmat rolul cheie al climei în evoluţia genului Homo Sapiens, pe de altă parte, au relevat o altă tendinţă interesantă. După cum au descoperit profesorul Timmermann şi colegii săi, multe evenimente din istoria evoluţiei a cel puţin trei tipuri de oameni antici - Cro-Magnon, Neanderthal şi Heidelberg - au fost asociate cu aşa-numitele cicluri orbitale ale Pămîntului. Deci, oamenii de ştiinţă numesc modificări ciclice ale unghiului de înclinare a axei de rotaţie a Pămîntului, alungirea orbitei sale şi distanţa medie dintre stea şi planeta noastră, a cărei lungime este de cîteva zeci sau sute de mii de ani. Ele modifică semnificativ cantitatea de căldură pe care o primeşte suprafaţa planetei. Aceste schimbări, conform calculelor profesorului Timmermann şi ale colegilor săi, au jucat un rol cheie în evoluţia genului Homo Sapiens timp de cel puţin 2 milioane de ani.

În special, cu aproximativ 680-580 de mii de ani în urmă, axa Pămîntului era neobişnuit de puternic înclinată faţă de planul orbitei sale, ca urmare a faptului că clima din latitudinile temperate şi subpolare ale emisferei nordice a devenit mult mai blîndă şi mai caldă decît a fost înainte. Acest lucru a creat condiţii ideale pentru migrarea unuia dintre grupurile africane de oameni din Heidelberg în Eurasia, unde au apărut ulterior neanderthalienii şi denisovenii ca urmare a unei schimbări treptate a axei de rotaţie a Pămîntului şi a răcirii climei.

După cum sugerează climatologii, studiul ulterior asupra modului în care ciclurile orbitale au influenţat clima şi evoluţia umană îi va ajuta pe colegii lor antropologi să înţeleagă în ce regiuni ale planetei se pot afla rămăşiţele altor reprezentanţi ai genului Homo, precum şi să descopere istoria posibilelor interacţiuni între diferite tipuri de oameni antici. Înţelegerea acestui lucru ne va îmbogăţi dramatic înţelegerea istoriei evoluţiei umane, au concluzionat oamenii de ştiinţă.