Studiul a constatat că cauza cutremurelor ar putea fi mișcarea plăcilor tectonice una față de cealaltă la adîncime.
Lucrarea este publicată în Nature Geoscience, relatează Daily Mail.
Echipa a studiat ceea ce se întîmplă sub falia San Andreas din California, într-un loc numit Parkfield, unde s-au produs cutremure puternice de șapte ori din 1857.
Echipa a dezvoltat modele matematice și a efectuat experimente de laborator folosind roci. Cu ajutorul simulării pe calculator, a reușit să recreeze procesele active care au loc adînc sub pămînt. S-a dovedit că după sfîrșitul unui mare cutremur plăcile tectonice care se găsesc la granița faliei continuă să se miște. Plăcile alunecă una față de cealaltă și, deși perturbațiile de pe suprafață sînt minime, la adîncime se creează condiții pentru producerea unui cutremur. Fricțiunea plăcilor formează căldură - temperatura poate ajunge la 347 de grade Celsius, iar rocile din jur își pierd fermitatea și devin mai fluide, făcînd roca indigenă instabilă și permițînd plăcilor să alunece mai repede una față de cealaltă, provocînd un cutremur.
Un astfel de cutremur a fost cutremurul cu magnitudinea de șase grade care a zguduit Parkfield în 2004. „Ceea ce părea o mișcare constantă și continuă a fost de fapt episoade de accelerare și decelerare de-a lungul faliei”, a declarat Mostafa Khoshmanesh, cercetător postdoctoral și unul dintre principalii autori ai lucrării. De asemenea, pe baza modelelor lor, oamenii de știință au prezis un cutremur cu magnitudinea de șapte sau mai multe grade în nordul și sudul Californiei în următorii 30 de ani.
Anterior, oamenii de știință au descoperit că cutremurele sînt provocate de seisme pe partea opusă a Pămîntului.
Adăuga comentariu