Recomandările specialiștilor pentru persoanele alergice la puful de plop

Puful de plop a invadat străzile şi curţile Capitalei. Persoanele alergice au de suferit mult în această perioadă. Chiar și așa, și cei care nu suferă de alergii sezoniere susțin că municipalitatea ar trebui să opteze pentru alte specii de arbori, deoarece puful este extrem de deranjant.

Potrivit medicilor alergologi, puful de plop nu este alergic, dar poate conține polenul altor plante care provoacă o serie întreagă de complicații persoanelor sensibile, transmite Noi.md, cu referire la info1.md.

Zinaida Gribiniuc, medic alergolog, Institutul Mamei și Copilului, menționează în acest sens că puful de plop este un excitant mecanic care, la contactul cu mucoasele nazale sau atunci cînd pătrunde pe mucoasa oculară provoacă iritația mucoasei cu producția de mucus abundent.

„De aici și vine senzația de purit nazal, ocular și strănutul de aceea mulți o asociază cu o manifestare a alergiei. Puful transportînd acești alergeni provoacă acutizări în cazul persoanelor care sînt sensibilizați la alți alergeni la polenul de alți copaci cum ar fi mesteacănul, arinul care în perioada dată sînt în plină polenizare, provoacă acutizare persoanelor cu rinită alergică și asm bronșic”, explică Zinaida Gribiniuc, medic alergolog, Institutul Mamei și Copilului.

De menționat că, în această perioadă a crescut și numărul adresărilor la instituțiile medicale cu rinite alergice, iar cei mai vulnerabili sînt copiii cu vîrsta cuprinsă între doi și cinci ani.

În acest context, medicii recomandă persoanelor cu alergie să evite ieșirile în aer liber sau să poarte măști medicale de protecție.

În orașul Chișinău sînt mulți plopi care au fost sădiți acum 30-40 de ani, deoarece această specie emană mai mult oxigen de cît alți arbori, și cresc repede pînă la doi metri pe an față de fag sau tei, susțin specialiștii de la Grădina Botanică Națională „Alexandru Ciubotaru” din Chișinău.

Potrivit specialiștilor, rolul principal al plopilor este atragerea metalelor grele sau captarea lor prin frunzele lor, deoarece în urma studiilor care le-au efectuat cercetătorii din cadrul Grădinii Botanice, s-a dovedit că ele captează foarte multe metale grele.

De patru ani plopii nu mai sînt plantați în Capitală. Directorul Grădinii Botanice susține că această decizie ar putea avea un impact negativ asupra ecologiei.

„Ar fi bine ca ea să rămînă ca asortiment cu luarea în calul că longivitatea acestei specii este limitată 30-40 de ani și includerea doar a exemplarilor masculi sau hibride care nu mai produc acest puf. O specie care și-a depășit și valorile plopului este Sophora Japonica este salcîmul Japonez, nu este salcîmul ăsta care îl avem în culturile silivice pe lîngă faptul că este un bun înmagazinat a noxelor și metalelor grele e și mai longeviv e și decorativ are și perioada de înflorire în luna aprilie și florile nu sînt alergene, recomandările noastre este că poate fi folosit cu succes”, spune Ion Roșca.

Potrivit Întreprindeii municipale „Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi”, în Capitală sînt în jur de 7.000 de plopi.