O bombă cu ceas. Despre ce nu vorbesc oamenii de știință și ecologiștii din Moldova și Ucraina

Depozitele de steril din Ucraina sînt o bombă cu ceas, dar oamenii de știință și ecologiștii din Moldova nu prea vorbesc despre acesta pentru a nu semăna panică, deoarece nu există un răspuns cuprinzător cu privire la modul de eliminare a depozitelor de steril periculoase. Oamenii de știință din ambele țări lucrează asupra minimizării consecințelor acestui impact periculos.

Despre aceasta a declarat pentru Noi.md activistul de mediu, studentul Facultății Ecologie a Universității Tehnice din Moldova, Vladislav Sanduleac.

El a spus că a aflat despre aceste probleme în cadrul unei conferințe recente a oamenilor de știință și a activiștilor publici care a avut loc în Moldova în cadrul Platformei Ecologice din Moldova, organizată de Tatiana Sinaieva și Ilia Trombițchi.

Experții au vorbit despre problemele grave de mediu la care comunitatea științifică deocamdată nu poate să ofere soluții. În cadrul platformei au fost abordate probleme importante: strategia comună a Ucrainei și Moldovei în gestionarea bazinului Nistrului, rezultatele eliberărilor ecologice (evacuările de apă din rezervoare pentru menținerea stării corpurilor de apă în conformitate cu cerințele de mediu. – n. red.) din anii precedenți, impactul omului asupra corpurilor acvatice, educația ecologică, restaurarea rezervațiilor naturale și multe altele.

Vladislav Sanduleac a recunoscut că pentru el personal cel mai interesant raport și cea mai mare descoperire a fost prezentarea unuia dintre participanți despre dispariția anuală în masă a peștilor din rîul Nistru, însoțită de formarea unei pelicule deschise la culoare și nenaturală la suprafața apei. Unul dintre principalele motive al acestei catastrofe anuale au fost așa-numitele iazuri de decantare.

Iazurile de decantare sînt lacuri-cimitir, în care în loc de apă se află un nămol de deșeuri radioactive, toxice și alte deșeuri miniere, care este mortal pentru oameni.

Iazurile de decantare sînt periculoase deoarece periodic au loc scurgeri, iar conținutul ajunge parțial sau total în mediul înconjurător, distrugînd în calea lor toate formele de viață și făcînd terenurile nepotrivite pentru agricultură pentru mulți ani înainte.

Ultimul accident major a avut loc nu demult, la sfîrșitul anilor 2000, în orașul ucrainean Kaluș. După cum a relatat presa, în februarie 2010, Rada Supremă a aprobat un decret prezidențial prin care Kaluș și regiunile înconjurătoare au fost declarate zonă cu stare excepțională de mediu. A fost asigurată strămutarea voluntară a oamenilor din zonă.

S-a declarat că perioada de exploatare a barajului unuia dintre iazurile de decantare ale carierei Dobrovski a expirat și chiar și precipitațiile intense ar putea provoca distrugerea acestuia, o scurgere bruscă de clorură de potasiu, ceea ce ar duce la distrugerea obiectelor industriale din apropiere, a locuințelor și la poluarea rîului Nistru.
În istoria Nistrului au avut loc multe accidente de acest fel și, cel mai important, unele dintre întreprinderile din epoca sovietică au falimentat deja, iar vechile baraje de decantare au ajuns demult la sfîrșitul perioadei de exploatare. Nu se obișnuiește să se vorbească despre asta, dar s-ar putea să aibă loc scurgeri în fiecare an, mai ales în timpul ploilor abundente.

Vladislav Sanduleac a menționat că pe teritoriul bazinului rîului Nistru există 32 de iazuri de decantare cu 162 de milioane de tone de deșeuri, care se află în bilanțul a 12 întreprinderi. Pentru a ne face o idee aproximativă despre amploarea problemei, menționăm că lacul Ghidigici din Chișinău conține 40 de milioane de tone de apă - iar în bazinul rîului Nistru este stocat nămol toxic de mărimea a 4 lacuri Ghidigici!
Bazinul rîului Nistru este o zonă în care toate apele reziduale și alte ape curg într-o singură direcție, spre Nistru, ceea ce înseamnă că orice accident va afecta cu siguranță principala arteră acvatică a Moldovei. Despre acest lucru nu se vorbește, dar pieirea în masă a peștilor din Nistru are loc aproape în fiecare an. Nu se vorbește pentru a nu crea panică în vremuri și așa complicate.

"Adevărul este că astăzi nu există un răspuns concret privind modalitatea de eliminare a iazurilor de decantare periculoase. Teoretic poate că există, dar în practică fie este costisitor, fie deocamdată nu există astfel de posibilități. Dar există răspunsuri cum pot fi minimizate consecințele impactului periculos, iar oamenii de știință din ambele țări lucrează împreună asupra acestor sarcini și, în opinia sa, mai devreme sau mai tîrziu, problema va fi rezolvată în favoarea Nistrului", a declarat activistul de mediu, studentul Facultății Ecologie a Universității Tehnice din Moldova.
Potrivit lui, în țara noastră, meritul în lupta pentru curățenia rîului Nistru aparține în mare parte biologului Ilia Trombițchi și echipei Eco-TIRAS, organizatorii conferinței anuale privind problemele bazinului rîului Nistru.

Ilia Trombițchi a declarat anterior că, timp de decenii, a lucrat pentru ca, dintre numeroasele rîuri transfrontaliere ale fostei Uniuni Sovietice, Nistrul să devină atractiv pentru donatori ca model de cooperare transfrontalieră în domeniul apei. "În Moldova există încă multe probleme de mediu nerezolvate, una dintre ele fiind reciclarea și utilizarea deșeurilor. Aici, la fel, toată lumea ridică din umeri, dar cu pași mici lucrurile se mișcă", a declarat Vladislav Sanduleac.