Nicolae Rădița: Comunitatea armeană lasă o amprentă semnificativă în viața social-politică a R. Moldova

A fost lansată o carte despre Comunitatea Armeană din Moldova

Agenția Relații Interetnice, în parteneriat cu Agenția Națională a Arhivelor, Comunitatea Armenilor din Republica Moldova, au lansat volumul „Comunitatea Armeană din Basarabia sub stăpînirea țaristă”, semnată de conferențiarul universitar Ion Gumenîi, doctor habilitat în istorie, informează moldpres.

Ion Gumenîi a afirmat că volumul „Comunitatea Armeană din Basarabia sub stăpînirea țaristă” este o carte care a fost concepută în două părți. O parte din lucrare se referă la evoluția generală a comunității armenești din Moldova, iar în cea de-a doua parte sînt o serie de capitole care se referă la comunitățile principale armenești din Chișinău, Akerman, Bălți, Hîncești și într-un tot comun, respectiva carte vine să întregească acel portret multinațional al Moldovei.

”Cartea este înzestrată cu planșe și documente. Avem peste 70 de documente din cadrul Agenției Naționale a Arhivelor, care se referă anume la Comunitatea Armeană. Cartea are 300 de pagini și a apărut într-un tiraj de 300 de exemplare cu contribuția financiară a Ministerului Culturii. Sperăm că în viitor, cu ajutorul Comunității Armene din R. Moldova, s-a traducem în limbile armeană, engleză și rusă, ca să aibă o circulație mai mare”, a precizat Ion Gumenîi.

În mesajul său salut, Karen Havhannisyan, președintele Comunității Armene din R. Moldova, a mulțumit autorului și tuturor celor care au contribuit la apariția acestei cărți. În context, Nicolae Rădița, director general adjunct al Agenției Relații Interetnice, a menționat că comunitatea armeană este prezentă aici din secolul al XIV-lea, este foarte activă și lasă o amprentă semnificativă în viața social-politică a R. Moldova.

Prezent la eveniment, Igor Bercu, decanul Facultății de Istorie și Filosofie al Universității de Stat din Moldova a menționat că, pornind de la analiza evoluției demografice a comunităților armenești din Moldova în timpul stăpînirii ruse, autorul concluzionează că evoluția acestor comunități etno-religioase era direct proporțională cu acea atitudine față de ele, pe care o adopta administrația laică de diferite nivele și cea bisericoasă.

”O atenție deosebită în prezenta cercetare se acordă comunităților armenești din Akerman, Chișinău, Ismail, Hotin, Orhei, Hîncești și Bălți. Comunitățile armenești din aceste orașe au avut un impact semnificativ în domeniul economic, fiind adesea implicate în comerț, industrie și bănci. Datorită conexiunilor lor comerciale extinse și abilităților lor antreprenoriale, armenii au contribuit la dezvoltarea pieței locale și la integrarea Basarabiei în rețelele comerciale regionale și internaționale. Ei au jucat un rol deosebit în promovarea schimburilor comerciale și în diversificarea economiei locale prin intermediul afacerilor lor”, a subliniat Igor Bercu.

La rîndul său, Ivan Duminica, șeful Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice în cadrul Ministerului Educației și Cercetării, a afirmat că rolul comunității armene în Moldova a fost semnificativ în diverse domenii, începînd cu perioada medievală pînă în prezent. ”Comunitatea armeană au fondat școli, biserici și alte instituții culturale care au jucat un rol important în educarea și prezervarea identității lor culturale”, a constatat Ivan Duminica.

Născut la 20 ianuarie 1972 în satul Bîrnova, raionul Ocnița, Ion Gumenîi este autor a peste 200 de lucrări științifice, între care și monografiile: ”Istoria ținutului Hotin de la origini și pînă în 1835.”, ”Comunitățile romano-catolice protestante și lipovenești din Basarabia în secolul al XIX-lea”, editor al lucrării arhimandritului Andronic Popovici ”Istoria Sfintelor mănăstiri Neamț și Secu”.