Refuzul multor cetățeni șomeri de a alege unul dintre posturile vacante, oferite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă serveşte, într-un fel, drept indicator al neatractivității pieței forței de muncă din Moldova.
Opinia în cauză a fost exprimată de Tatiana Lariușina, expert pe probleme economice de la IDIS «Viitorul», comentînd situaţia cu refuzul multor oameni neangajați de a ocupa vreunul dintre posturile propuse de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, în special, al muncitorilor necalificaţi, deoarece prea puțini oameni acceptă salariile mici și condițiile dezavantajoase.
Potrivit spuselor ei e vorba totodată de problema motivărilor: organizarea proastă a muncii, cultura corporativă joasă, alte efecte legate de mediul de afaceri toxic; teama de a angaja femei de vîrstă fertilă, pentru a nu le plăti concediile de boală sau de maternitate; lipsa perspectivei de avansare în carieră. Toate la un loc fac ca posturile de muncă din ţara noastră să fie neatractive.
„În Moldova șomerii nu merg să se angajeze în funcțiile propuse de tîrgurile de job-uri, deoarece nu au motivarea de a ocupa primul loc liber găsit”, explică Tatiana Lariușina
Dumneaei a observat că în economia Moldovei, dacă omul este angajat, asta încă nu înseamnă că acesta este şi protejat de sărăcie. „În ţara noastră există fenomenul sărăciei angajate, este vorba despre 2/3din populația angajată la lucru, dar care este salarizată ceva mai mult ca minimul de existență. Iată așa arată statutul celei mai sărace țări din Europa”, a spus expertul.
Conform spuselor ei avem suficiente exemple, cînd cetățenii noștri, după obținerea unei specialități în Moldova, preferă să se angajeze nu acasă, în Patrie, ci peste hotare. Astfel, pentru a construi în ţara noastră o clădire, în conformitate cu anumite standarde, e nevoie de pietrari de o calificare anumită. Patronii, care înțeleg că în țara noastră nu avem asemenea specialiști, cumpără mecanisme, atrag instructori, organizează cursuri de perfecționare. Pietrarii învaţă la aceste cursuri, iar a doua zi după absolvirea lor, cu diploma obținută pleacă în Italia, unde muncesc nu pe post de constructori obișnuiți, ci ca specialiști calificați în proiecte de restaurare. Și asta pentru că acolo au alte condiții de muncă, altă remunerare, chiar dacă muncesc tot în domeniul construcțiilor.
Responsabilii de la instituţiile de resort atenţionează că moldovenii, constructori de profesie, alegeau munca peste hotare și acum zece ani, chiar dacă diferența de salarii nu era foarte mare. În anul 2008 în Moldova domeniul construcțiilor a cunoscut un adevărat boom, companiile de profil înregistrînd atunci un mare deficit de lucrători calificați. Astfel, organizațiile de construcții înfloreau în acele timpuri, acestea și-au putut permite să le ofere specialiștilor salarii de nivelul celor din Germania sau Spania. Dar concetățenii noștri oricum continuau să plece.
Experții explică fenomenul prin faptul că pentru cetățenii Moldovei nu este suficient ca salariile să atingă nivelul european, ei au nevoie de întreaga gamă de garanții sociale: protecția muncii, securitatea locului de muncă, respectarea regimului de muncă, alte garanții sociale, pe care le oferă economiile mai atractive din țările dezvoltate.
Adăuga comentariu