Mii de tone de „brînză falsă” ajunge în Republica Moldova

Cantitatea de „brînză falsă” care ajunge în Republica Moldova este de ordinul miilor de tone.

Fără zare de grăsimi din lapte, dar cu un aspect de brînză naturală, amestecurile din proteine și grăsimi sînt greu de detectat cu ochiul liber, respectiv dacă un comerciant nu are un comportament tocmai ortodox în raport cu cumpărătorii săi, cei din urmă ajung să pună în coș și pe masa cea de toate zilele a familiei alimente care dăunează grav sănătății, transmite Noi.md cu referire la anticoruptie.md.

Deocamdată, nu există un cadru legal care ar interzice utilizarea „brînzei fără brînză”, iar cei care propun această alternativă nesănătoasă pot fi sancționați doar pentru etichetarea neconformă.

Totuși, odată cu modificarea Regulamentului sanitar, a fost limitat conținutul de acizi grași trans, iar cei care veghează asupra siguranței alimentelor îi vor putea trage la răspundere dacă produsele de brînză vor conține mai mult de 2 grame din acești ingredienți periculoși per 100 de grame de produs. Totul depinde, ca de obicei, de vigilența organelor de control, onestitatatea agenților economici, dar și de prudența consumatorilor. De regulă, deși nu sînt mare brînză, aceste trei obiective sînt cel mai greu de atins.

Fiecare a patra brînză e… fără brînză

În Republica Moldova ajung anual aproximativ 4 mii de tone de „brînză fără brînză”, importată sub denumirea de produs de brînză, cod de marfă 19019091000. Conform datelor oferite portalului anticoruptie.md de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), în prima jumătate a anului trecut, de exemplu, agenții economici au importat aproape 1300 de tone de produse de brînză. De la an la an, volumul oscilează, dar continua să fie unul sensibil, reprezentînd cam o pătrime din tot ce înseamnă produsele de brînză în Republica Moldova.

Pentru comparație, în aceeași perioadă a anului 2023, volumul total al produselor de brînză care au fost importate se cifrează la aproximativ 4 400 tone. Dacă e să raportăm datele oferite de Serviciul Vamal la cele care indică volumul importat de înlocuitori ai brînzei, putem deduce că fiecare al patrulea contract vizează anume astfel de tranzacții, iar fiecare a patra bucată de plăcintă din comerț are o potențială umplutură de „brînză fără brînză”.

Avertizează, dar nu-i deconspiră pe comercianții neonești

Gustul pentru „brînza fără brînză” a străbătut gălăgios stomacul și mintea opiniei publice în martie 2023, atunci cînd Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a tras un semnal de alarmă după ce a depistat că în 80 la sută din plăcintele din comerț se folosesc înclocuitori ai brînzei.

S-a constatat că în calitate de umplutură se utiliza un produsul de brînză care are la bază uleiul de palmier hidrogenat, uleiul de soia, uleiul de floarea-soarelui cu adaos de lapte degresat, care după consistență doar imită brînza proaspătă de vaci.

„În unele cazuri, conținutul de acizi grași din umplutură este excesiv de ridicat și anume 51g/100g de grăsime, cantitate ce depășește de peste 25 de ori limita stabilită la nivel european (2g/100g de grăsime). În plăcinte cel mai înalt conținut de acizi grași trans constatat constituie 23 g/100g de grăsime, care la fel depășește nivelul european de 2g/100g”, informa instituția, care a emis prescripții de modificare a etichetei produselor în conformitate cu legislația în vigoare, astfel încît consumatorii să nu fie înșelați cînd aleg să procure un produs alimentar.

La sfîrșitul anului, instituția a anunțat că, desi comercianții continuau să utilizeze, în calitate de umplutură în plăcinte, grăsimi vegetale, totuși „o bună parte folosesc deja brînza de vaci veritabilă”. Chiar și așa, timp de două luni și 70 de verificări, Agnțai a întocmit 25 de procese verbale și a aplicat amenzi de peste 170 de mii de lei.

Prin intermediul portalului vreauinfo.md, după scandalul plăcintelor din luna martie, am solicitat de la Agenția Națională de Siguranță a Alimentelor lista nominală a agenților economici care au admis încălcări. Instituția a refuzat să ofere detalii despre companiile care nu informează corect consumatorii.

„Conform аrt.З alin.l) lit.m) din Legea 131/2012 privind controlul de stat аsuрrа activității de întreprinzător, principiile fundamentale ale controlului sînt ,,confidențialitatea informațiilor сu privire la persoana controlată, obținute la planoficarea și desfășurarea controlului, în special а informației care poate influența buna reputație a agentului economic în activitatea acestuia, fiind interzisă diseminarea informației în cauză”, se arată în răspuns.

În răspunsul oferit, ANSA mai menționează că, odată cu modificarea Regulamentului sanitar, din martie 2023, Agenția va oferi informații detaliate nu numai despre etichetarea neconformă, dar și despre conținutul de acizi grași trans.