De ce ceramista moldoveancă Luiza Ianţen a refuzat o călătorie stimulativă în Italia?

Anul acesta vom aniversa 90 de ani de la nașterea remarcabilei ceramiste moldovence Luiza Ianţen, relatează Noi.md.

Cele mai cunoscute lucrări ale sale sînt panoul din incinta Palatului Republicii și cel din clădirea Circului. În anul 1980, Luiza Ianţen a primit Medalia "Gloria Muncii", iar în anul 1987 i-a fost conferit titlul de Artistă Emerită în Arte a RSSM, ca în anul 1988 împreună cu soțul ei, Eduard Saacov, să se învrednicească de Medalia de Aur a Academiei de Arte a URSS pentru „cea mai bună lucrare de artă monumentală aplicată”.

Potrivit celor relatate pentru “Moldavskie vedomosti” de către fiica" ei, artista plastică-ceramistă Julia Ianţen-Curtu, care locuiește în prezent în Germania, pentru cele două panouri, din Sala Prieteniei şi a aceluia de la Circ, părinții ei Luiza Ianţen și Eduard Saacov au primit în anul 1986 medalii de aur de la Academia de Arte a URSS. Aceste lucrări au fost recunoscute ca fiind cele mai bune dintre toate cele realizate în Uniune în anul 1985.

"Artiştii plastici, care primeau medalii de aur erau stimulaţi cu o calatorie creativă în Italia, dar părinţii mei erau într-atît de modeşti, încît au refuzat, motivînd prin faptul că nu pot calatori prin Italia, atunci cînd toţi artiştii abia de o duc de azi pe mîine", a povestit Iulia Ianţen-Curtu.

Ea a relatat pentru publicație despre viața grea a mamei sale, care s-a născut la 14 decembrie 1928, în satul Orlovo, în autonomia germanilor din regiunea Volga, care a existat în RSFSR în anii 1923-1941, a supraviețuit deportării în Kazahstan, a reușit să facă studii superioare la Leningrad, cînd pentru toți germanii era interzisă admiterea în instituțiile de învățămînt superior.

"Strămoșii ei erau menoniți, care s-au mutat în Imperiul Rus din Olanda, la începutul secolului al XVIII-lea. Toți strămoșii mamei au fost artiști plastici: străbunicii pictau carete, cufere, unelte, unul dintre ei chiar și-a pictat propria casă, pentru care a primit porecla "Ianţenul pestriţ", a menţionat Iulia Ianţen-Curtu.

Ea a povestit în detaliu despre munca dificilă, dar foarte fructuoasă a părinților ei în Moldova, unde ei au fost trimişi conform distribuțiilor, dar şi despre decorarea unui număr imens de cafenele, restaurante, case de vînătoare, clădiri publice și de stat, a Aeroportului, despre cum au realizat numeroase panouri și expoziţii de perete, vaze de podea, dispozitive de iluminat, sculpturi și compoziții sculpturale.

Cele mai cunoscute dintre lucrările lor au fost: compoziţia sculpturală monumentală "Întîlnirea" pentru Sala Prieteniei (în prezent: Palatul Republicii), care reprezintă un relief de 8x4 metri cu o proieminenţă maximă de 74 cm, precum și panoul de pe scările laterale ale Circului cu suprafaţa totală de 5x6 metri.

Iulia Ianţen-Curtu a povestit că în anul 1994 întreaga familie a emigrat în Germania, în Patria strămoșilor, cînd mama ei era deja la pensie, dar îşi continua munca creativă, participînd la expoziții la Berlin, ocupîndu-se de grafică, executînd o serie de foi grafice pe teme religioase pentru biserică. "În anul 2006 și-a încheiat calea de creaţie, fiind înhumată la Berlin", a menţionat fiica remarcabilei ceramiste moldovence Luiza Ianţen.