Eurodeputat: "Munca activă împotriva statutului de neutralitate prezintă multe riscuri pentru Republica Moldova"

Alegerea Republicii Moldova în calitate de gazdă a celui de-al doilea summit al Comunității Politice Europene de la 1 iunie a fost în mod clar de natură geopolitică și a avut mai multe scopuri.

Această opinie a fost exprimată într-un interviu acordat portalului eNews de către deputatul parlamentului german din partea partidului de stînga, deputatul APCE, Andrej Hunko, relatează Noi.md .

Potrivit lui, în primul rînd, aceasta a fost o demonstrație a sprijinului marilor state occidentale pentru președintele Moldovei, Maia Sandu, și politica sa orientată spre Occident.

"În al doilea rînd, pentru Rusia este un semn că Occidentul este gata să intre în conflict pentru orientarea geopolitică a Moldovei. Munca activă împotriva statutului de neutralitate, desigur, prezintă multe riscuri pentru poporul Moldovei și pentru republică. În al treilea rînd, cel de-al doilea summit din Moldova ar trebui să devină un simbol al respectului pentru țările est-europene, deși acest lucru este foarte controversat, avînd în vedere echilibrul forțelor economice și politice. În final, summitul CPE este răspunsul geopolitic al UE în Europa de Est", a declarat Andrej Hunko.

Evaluînd inițiativa președintelui Franței, Macron, de a crea o comunitate politică europeană, el a menționat că pînă astăzi aceasta a rămas neclară și este evident că mai mulți participanți încearcă să folosească acest forum în moduri diferite.

"Este evident că obiectivul pe termen scurt a fost de a demonstra unitatea europeană împotriva Rusiei, subliniată de prezența șefilor de stat și de guvern în afara cadrului instituțional general. Dar este greu de vorbit mai multe despre implementarea efectivă a politicilor și luarea deciziilor. Nu este nevoie de convocat 47 de state pentru a organiza o mică rundă informală de negocieri între Armenia și Azerbaidjan. Este de remarcat faptul că și în ceea ce privește întrebarea dacă trebuie de creat un secretariat pentru noul format și de oferit un fel de instituționalizare mai mare, există dezacorduri semnificative ", a spus deputatul german.

El a menționat că inițiativa franceză nu a fost coordonată cu "partenerul german de politică externă".

Există, de asemenea, o coincidență uimitoare a statelor participante la OSCE, o instituție care se află acum într-o criză profundă, deoarece baza existenței sale a fost un format de securitate incluziv, care este acum contestat de mai multe state. De asemenea, există un risc real de suprapunere instituțională și pentru Consiliul Europei, care a exclus Rusia.

"Este de remarcat faptul că Consiliul Europei a avut nevoie de 18 ani pentru a organiza un nou summit, în timp ce CPE îl va organiza de două ori pe an", a subliniat Andrey Hunko.

În opinia sa, acum CPE oferă o platformă de cooperare cu statele autoritare, ca să nu mai vorbim de democrație, statul de drept și drepturile omului, care stau la baza formatului Consiliului Europei. În plus, reprezentanța executivă monopolizată a CPE este o mare problemă, deoarece amploarea politică și controlul sistemelor parlamentare internaționale sînt eliminate de acest format al summitului, fără nicio pregătire formală și luare a deciziilor.

"În cele din urmă, CPE poate fi văzut ca un nou instrument conceput pentru a înlocui Politica Europeană de Vecinătate (PEV) nereușită a UE pentru Est, în care mult timp a dominat Germania. Va fi important să analizăm procesul de găsire a unei politici comune care nu se bazează neapărat pe o cale de aderare cu toate condițiile politice și economice dificile. Poate că abordarea franceză constă pur și simplu în faptul de a pune capăt problemei, indiferent de starea internă a țărilor, și de a prelungi sau de a ucide perspectiva de aderare pentru o lungă perioadă de timp, menținînd, în același timp, țările aproape de Occident și parțial integrate în interesele sale", a spus el.