“Să nu ne facem iluzii inutile”. Ce se crede în UE despre aderarea Moldovei către a.2030?

“Summit-ul din 1 iunie a demonstrat că aderarea Moldovei la UE este tot mai aproape și aduce oamenilor beneficii concrete. Vocea noastră contează la luarea deciziilor importante, și calea aleasă de noi, calea europeană, se bucură de sprijinul țărilor din Uniunea Europeană”, a declarat președinta Maia Sandu luni, 5 iunie, în timp ce făcea totalurile summit-ului Comunității Politice europene de la Bulboaca.

Însă declarațiile liderilor europeni, făcute înaintea, în timpul și după summit-ul din vinăria ”Mimi” vorbesc despre aceea că președinta Moldovei e prea optimistă. Poate că Maia Sandu înțelege totul foarte bine, dar deja și-a început campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2024, al cărei mesaj principal, după ce reforma justiției s-a împotmolit, iar succesele în lupta cu corupția-s ambigue (cu aceste promisiuni a mers Sandu în alegerile prezidențiale-2020), va deveni aderarea Moldovei la UE.

Faptul că în UE nici pe departe nu toți împărtășesc optimismul Chișinăului cu privire la anul 2030, a fost recunoscut recent de Nicu Popescu, ministrul de externe, în emisia postului PRO TV .

Cursul spre anul 2030 …

În a. 2020 Republica Moldova urma să fie membră UE cu drepturi depline. Acesta era unul dintre punctele de bază ale “Planului-2020”, prezentat de Partidul liberal-democrat, aflat pe atunci la putere, în alegerile parlamentare din a.2014. Din spusele lui Iurie Leancă, pe atunci prim-vicepreședinte al PLDM, în a. 2015 Moldova va depune cererea de aderarea la UE, în decurs de doi ani va obține statutul de țară-candidată, și în a. 2020 va deveni membră UE cu drepturi depline .

Acum Chișinăul oficial are o nouă “dată X” – anul 2030. Încă în luna martie, în alocuțiunea sa în plenul parlamentului, a sonorizat-o președinta Maia Sandu. “În a. 2030 Republica Moldova trebuie să devină țară-membră a Uniunii Europene. Azi noi avem șansa reală să devenim membri cu drepturi depline ai familiei europene. Moldovenii au ales calea europeană, dar de noi toți depinde cît de repede vom ajunge acolo”, - a declarat șefa statului de la tribuna parlamentului.

Ulterior, dezideratul că “scopul nostru este să facem ca Moldova să fie membră cu drepturi depline a familiei europene către 2030 ” a răsunat la adunarea națională ”Moldova Europeană”, organizată de autorități la 21 mai. La finele lunii mai, într-un interviu pentru agenția Bloomberg, Maia Sandu a declarat din nou că în a. 2030 RM trebuie să devină membră UE. Iar recent, în conferința de presă consacrată totalurilor summit-ului Comunității politice europene, Sandu a recunoscut că nimeni dintre liderii europeni sosiți la summit nu au numit data exactă a aderării la UE și a spus că “scopul nostru este ca spre finele a. 2030 republica să fie gata de aderare” și că “ei ne privesc ca pe o viitoare membră UE”.

Despre eficiența summit-ului european de la Bulboaca

Din punct de vedere al imaginii, summit-ul Comunității politice europene, care a avut loc la 1 iunie la Bulboaca, este, cu siguranță, un succes al statului nostru. “Deutsche Welle” a scris ,că timp de două zile summit-ul CPE a făcut din Chișinău un centru al Europei. Iar Andrei Spînu, secretar general al aparatului președintei, a menționat pe rețelele sociale că “despre satul Bulboaca vor vorbi toate canalele lumii ”.

Ce-i drept, rețelele sociale din țările liderilor europeni au acordat în aceste zile mai multă atenție întrevederilor avute cu Vladimir Zelenscky, nu evenimentului la care au participat 49 de șefi de state și guverne europene. “Istoric” pentru Moldova și Chișinăul oficial, pentru participanții europeni summit-ul de la castelul Mimi a fost un eveniment obișnuit – există multe platforme asemănătoare pentru întrevederi și negocieri. Deși, cu completarea plăcută gen “peisaje frumoase, natură frumoasă, dealuri frumoase, castel frumos, sticle cu vin frumoase, oameni frumoși, cultură frumoasă. Toți au fost extrem de impresionați ” (din declarațiile lui Nicu Popesc în emisiunea “In Profunzime”). Plus gustoasele cireșe moldovenești, două kilograme din care, dacă e să-l credem pe ministrul de externe, unii participanți la summit l-au rugat să le aducă “la următoarea vizită la ei ”.

Chișinăul oficial crede că summit-ul european din Bulboaca deschide țării noi perspective pentru integrarea europeană, precum și în rezolvarea problemelor actuale. Posibil că acest lucru este parțial adevărat, dar puțin probabil în măsura anunțată de conducerea țării.

Cei 1,6 mlrd. de lei, anunțați de Ursula von der Leyen în cadrul conferința de presă în comun cu Maia Sandu, s-au dovedit a fi nu un pachet suplimentar de ajutor financiar, ci cel care a fost deja promis de UE și parțial cheltuit deja. “Nu, Republica Moldova nu a primit suplimentar 1,6 mlrd. de euro. Această sumă este preconizată pentru mai mulți ani. Cetățenii noștri deja au primit o parte din această sumă, inclusiv prin plafonarea facturilor pentru gaze și alte măsuri de stabilizare a bugetului”, - a recunoscut ministrul de externe Nicu Popescu la postul PRO TV.

În același timp, nu trebuie să uităm faptul că, în conformitate cu legea existentă privind Banca Națională și politica de gestionare a acesteia, euro primiți se întorc imediat în băncile europene sau sînt investiți în valori mobiliare europene la rate mici ale dobînzii, adică se întorc înapoi în așa-numitele rezerve ale Băncii Naționale drept plată pentru loialitatea față de Occident. În schimb, țara primește lei emiși din aer. De ce n-am putea, avînd rezerve atît de mari (aproximativ 5,0 miliarde de dolari), pur și simplu să emitem lei, iar mijloacele financiare primite să le folosim pentru dezvoltarea industriei și agriculturii, crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea economiei și extinderea bazei de impozitare în țară? Adică, primim noi datorii și posibilitatea de a emite lei, oferind înapoi moneda primită. Drept tribut pentru suzeran?

Un rezultat important al evenimentului, de dragul căruia cetățenii simpli ai RM au fost nevoiți să rabde numeroase incomodități timp de trei zile, aproape că a devenit semnarea acordului privind liberalizarea tarifelor de roaming cu UE, din 1 ianuarie, 2024. Președinta Maia Sandu șu șefa Comisiei europene Ursula von der Leyen au declarat, în conferința comună de presă, că “dacă vom merge în țările UE vom putea vorbi mai des și mai ieftin cu membrii familiilor noastre, rămași acasă”, Dar ulterior s-a dovedit, că acordul privind roaming-ul mai ieftin așa și nu a fost semnat. Dar nici asta nu este ceea ce vrea să obțină Chișinăul oficial, care de 6-7 ani își dorește nu ieftinirea, ci anularea roaming-ului cu țările UE, iar Bruxellesul chiar a promis (în a. 2017) că acesta poate fi anulat, către a. 2020, pentru șase țări ale Parteneriatului Estic – Ucraina, Moldova, Georgia, Azerbaidjan, Belarus și Armenia.

În ceea ce privește cheltuielile pentru organizarea summit-ului, la conferința de presă de luni Maia Sandu a spus că nu știe ce suma s-a cheltuit, toate detaliile le va prezenta MAEIE, dar este sigură că avantajele evenimentului depășesc mult cheltuielile pentru desfășurarea lui.

Dar ce se aude cu privire la aderarea Moldovei la UE către anul 2030?

Poate, Chișinăul a crezut că prin organizarea perfectă a summit-ului CPE, va reuși să obțină undă verde spre UE sau să ajungă măcar la o înțelegere privind începerea negocierilor de aderare, dar, cum a scris publicația germană Die Tageszeitung, răspunsul la întrebarea dacă Ucraina și Moldova aparțin UE și NATO așa și nu a fost dat.

În ajunul summit-ului și în timpul lui, mai mulți lideri europeni au dat de înțeles că drumul RM spre UE va fi foarte lung și puțin probabil să se termine în anul 2030 . Astfel, în ajunul sosirii la Chișinău, Emanuel Marcon, președintele Franței (Comunitatea politică europeană este inițiativa lui), a făcut o declarație cu privire la extinderea în continuare a UE.

El a spus că UE trebuie să revadă sistemul de administrare și politica de acceptare a noilor membri. Potrivit lui Macron, aderarea la UE a unor noi state fără reforme prealabile, ar fi o greșeală. Liderul francez a menționat că este greșit și poate destabiliza Europa ținerea în așteptare a țărilor, cărora li s-a promis aderarea la UE, că “în timp, asta poate duce la o înrăutățire bruscă a situației”.

“A doua greșeală ar fi să spunem: “Ne vom extinde, este sarcina noastră geopolitică – să legăm mai repede Ucraina, Moldova și Țările Balcanice, dar reformele pe urmă”. Și aceasta va fi o catastrofă, căci Europa va slăbi din cauza numeroaselor discrepanțe”, a spus Macron. În opinia sa, este necesară “clarificarea teoretică și geopolitică” a strategiei UE. Adică, președintele francez a dat de înțeles că în chestiunea oferirii ”neofiților” calității de membru cu drepturi depline UE nu se va grăbi și nu va reieși din perturbările geopolitice, cum a făcut anul trecut, oferind statutul de țări-candidate la aderare Ucrainei și Moldovei.

Deja la summit-ul de la Bulboaca, întrebat de jurnaliști dacă este reală aderarea RM la UE pînă în 2030, Emanuel Macron a evitat virtuos să ofere un răspuns clar. El a declarat, că deja este clar că Moldova a ales calea europeană. A menționat că admiră curajul și caracterul președintei Maia Sandu, precum și dorința țării de a face reformele. Și a spus că Moldova “are capacitatea de a grăbi cursul european”, dar țările-membre UE “trebuie să clarifice modus operandi al UE”.

Iar Klaus Iohannis, președintele României, a fost mult mai direct ca omologul său francez, și Chișinăul oficial a primit o lovitură neașteptată și foarte neplăcută de la cel mai apropiat partener al său, iar președinta Maia Sandu – slăbirea mesajului său principal în campania sa preelectorală pentru alegerile prezidențiale – 2024. La întrebarea jurnaliștilor dacă scopul aderării Republicii Moldova la UE în a. 2030 este unul realist, el a spus că nu trebuie să ne facem iluzii. Unde mai pui că, din punct de vedere administrativ, negocierile privind aderarea decurg foarte dificil. Din spusele președintelui român, în pofida optimismului, e dificil să vorbim despre termenul în care se va finaliza aderarea Moldovei.

“Dacă toți se vor strădui, s-ar putea face în ani numărați. Dar uitați-vă, de exemplu, la Balcanii de Vest unde au fost suișuri și căderi”, a menționat președintele României. Apropo, statele Balcanilor de Vest (Macedonia de Nord - a obținut statut de țară-candidată în a. 2005, Muntenegru – în 2010, Serbia în 2012, Albania – în 2014, Bosnia și Herțegovina – în 2022) mai bine de 15 ani încearcă să se integreze în UE, dar problema este tot nerezolvată.

Olanda, Austria, Danemarca și Suedia la fel se arată precaute în problema integrării europene a Republicii Moldova. A recunoscut-o recent în emisia PRO TV ministrul de externe Nicu Popescu. Apropo, cancelarul austriac Carl Nehammer a declarat asta la summit-ul de la Bulboaca.

El a spus că Austria intenționează să nu admită acceptarea accelerată a Moldovei și Ucrainei în comunitatea europeană, și în chestiunea dată Viena este de partea Balcanilor de Vest, care demult stau la coadă pentru a adera la UE. “Deveniți mai apropiați de UE, pas cu pas, abordarea extinderii devine tot mai pragmatică, soluția este pragmatismul”, a spus Nehammer. Dar, potrivit lui, Austria nu-și va da acordul, dacă Balcanii de Vest nu vor fi tratați la fel ca Ucraina și Moldova.

Nici presa europeană nu a manifestat optimism deosebit la totalizarea summit-ului CPE.

“Moldova și Ucraina sînt parte a Europei, acesta a fost laitmotivul celui de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, și el a funcționat. 47 de șefi de state și guverne au răspuns invitației și pentru o zi Republica Moldova a fost în centrul atenției. Dar chestiunea apartenenței Moldovei și Ucrainei la Europa nu a fost pusă niciodată. Problema-cheie este dacă ele aparțin UE sau NATO. Răspunsul la această întrebare nu a fost dat la Chișinău. Și chiar dacă Moldova a desfășurat campania de aderare la UE către a.2030, progrese nu a obținut”, - se spune în materialul “Nu-i suficient să fii împotriva lui Putin”, publicat de Die Tageszeitung.

La trasarea liniei sub summit-ul de la Bulboaca, Die Tageszeitung menționează că clubul “Europa nouă” în forma comunității politice europene s-a reunit în exclusivitate împotriva Rusiei și a lui Vladimir Putin. Dar summit-uri anti-putin, se spune în material, au fost multe, iar geopolitica este “mai mult ca fotografia de familie din Moldova”. “Geopolitica înseamnă geografie și interese. Geografia vrea ca Europa să trăiască cu Rusia. Interesele europene ne fac să cugetăm la vremea de după război – și acolo Rusia nu poate fi ignorată. Da aceste temelii geopolitice în Moldova au avut probleme – Macron abia de-a reușit (…) Între timp, la întrevederea statelor BRICS din RSA, desfășurată în paralel cu summit-ul european, la care a participat ministrul rus de externe S.Lavrov, s-au făcut pregătiri pentru extinderea organizației cu mai bine de o duzină de state. În timp ce Europa este preocupată de ea însăși, crește o nouă ordine mondială, monopolară. Europenii au aici doar un rol auxiliar. Nu e suficient să fii împotriva lui Putin, ca să faci geopolitică ”, - menționează publicația germană.

De altfel, să cugete asupra următorilor pași geopolitici în lumea care se schimbă rapid, este treaba Bruxellesului, a lui Olaf Scholz sau Emanuel Macron. Pe 1 iunie Maia Sandu și PAS-ul aflat la guvernare au obținut ceea ce și-a dorit Chișinăul oficial, pregătind summit-ul de la Bulboaca – sosirea marilor jucători europeni , numeroase complimente (sperăm, sincere) și bonusuri de imagine, pe care actuala șefă a statului le va folosi din plin în campania sa preelectorală de anul viitor. În recentul interviu pentru agenția Bloomberg, Maia Sandu a confirmat, că va candida pentru al doilea mandat prezidențial. “Ea a spus că se pregătește de realegere în a.2024, pentru a păstra spiritul pro-european și a evita reducerea sprijinului privind ieșirea Moldovei de pe orbita Moscovei”, - a scris Bloomberg.

Așa că pentru conducerea moldovenească summit-ul european de la vinăria “Mimi” în mare parte avea o sarcină cu caracter preelectoral: acum autoritățile vor difuza activ mesajul că doar Maia Sandu și PAS pot asigura viitorul european al Republicii Moldova și duce RM în UE către a.2030 , chiar dacă la Bulboaca un șir de lideri s-au arătat sceptici față de termenele fixate de președinta moldoveană.

Cum a declarat recent bașcana Găgăuziei Irina Vlah la conferința “EPC Summit din Chișinău – între politică și geopolitică, summit-ul CPE a fost folosit de Ma8ia Sandu drept start al campaniei electorale.

“Noi am urmărit deseori cum autoritățile centrale încearcă să monopolizeze agenda europeană. Și acest summit a fost folosit ca eveniment electoral. Președinta Maia Sandu a știut să-și facă PR pe acest fundal, și a declarat mass-mediei din afară că preconizează să candideze pentru al doilea mandat prezidențial în a. 2024”, - a spus Vlah.

Mai pe scurt, nimic nou în politica moldovenească. Același mesaj – “doar cu noi este posibilă aderarea țării la UE” – îl difuza altă dată Vladimir Filat cu PLDM-ul lui, apoi șiVladimir Plahotniuc cu PDM. Da cireșele în Moldova chiar îs gustoase.

Xenia Florea