Conducerea Moldovei a renunțat la „legea dezoligarhizării”. Comisia de la Veneția salută decizia

Comisia de la Veneția a salutat decizia autorităților de la Chișinău de a renunța la adoptarea unei legi speciale de deoligarhizare sau laașa numita „legea Magnitsky Moldova”. Guvernul a elaborat, însă, un „Plan de deoligarhizare”.

Opinia Comisiei de la Veneția a fost publicată în data de 13 iunie, transmite Noi.md cu referire la newsmaker.md

Un plan de acțiuni cu privire la măsurile de limitare a influenței excesive economice și politice în viața publică („Plan de deoligarhizare”), examinat de Comisia de la Veneția, a fost propus de Guvernul de la Chișinău drept o alternativă legii de deoligarhizare. Proiectul legii de deoligarhizare a fost elaborat de Guvernul Gavrilița. În decembrie 2022 acesta a fost prezentat în cadrul unei conferințe de presă de premierul de atunci Natalia Gavrilița și ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco. Aceștia au prezentat proiectul drept o variantă moldovenească a „Legii Magnitsky”.

Proiectul de lege prevedea introducerea sancțiunilor pentru persoanele supuse sancțiunilor internaționale, dar și introducerea sancțiunilor exclusiv din inițiativa Moldovei. Potrivit proiectului, autoritățile aveau dreptul să înghețe toate bunurile persoanelor supuse sancțiunilor: aceștia nu le-ar fi putut vinde, dona sau transmite altor persoane. Guvernul putea prelua gestionarea bunurilor persoanelor supuse sancțiunilor, dar și a persoanelor în privința cărora existau suspiciuni că ar fi asociate cu cei sancționați. De asemenea, se interzicea oferirea serviciilor financiare persoanelor supuse sancțiunilor: deschiderea conturilor bancare, transferarea banilor și oferirea creditelor.

Cu șapte zile înainte de demisia Guvernului Gavrilița, proiectul de lege a fost trimis Comisiei de la Veneția pentru efectuarea expertizei.

La jumătatea lunii martie, Comisia de la Veneția a publicat raportul, în care a criticat proiectul și a precizat „că ar fi preferat o abordare sistemică în lupta statului împotriva influenței oligarhilor și mai puțin una personalizată pentru obținerea deoligarhizării”.

Peste două săptămâni, la sfârșitul lunii martie, Ministerul Justiției a elaborat un plan de acțiuni cu privire la măsurile de limitare a influenței excesive economice și politice în viața publică („Plan de deoligarhizare”), pe care l-a publicat pentru dezbateri publice.

Documentul conține mai multe prevederi: creșterea transparenței tranzacțiilor imobiliare, combaterea spălării banilor și acțiuni anti monopol; eficacitatea recuperării activelor în contextul sancțiunilor internaționale impuse; o gestionarea mai bună a riscurilor din sectorul bancar și cel de asigurări și o mai bună asigurare a transparenței privind finanțarea partidelor politice.

În data de 3 mai, ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a trimis o scrisoare Comisiei de la Veneția. „În această scrisoare ea a menționat că după mai multe consultări la nivel național, autoritățile au decis să renunțe la „Legea de deoligarhizare” și să aplice o abordare sistemică pentru deoligarhizare. În acest context, autoritățile au prezentat Comisiei de la Veneția un plan de măsuri privind limitarea influenței excesive economice și politice în viața publică ( deoligarhizare), elaborat de un grup de lucru interdepartamental”, se menționează în scrisoarea adresată Comisiei de la Veneția.

Comisia de la Veneția a salutat renunțarea Moldovei la „Legea de deoligarhizare” și „schimbarea accentelor pe abordarea sistemică”

Comisia de la Veneția le-a recomandat autorităților de la Chișinău:

– Să intensifice lupta împotriva corupției în eșaloanele superioare ale puterii

– Creșterea transparenței achizițiilor publice

– Consolidarea pluralismului mass-media și transparența proprietarilor mass-media

– Consolidarea politicii de combatere a spălării banilor

– Înăsprirea regulilor de finanțare a partidelor politice și a campaniilor electorale

– Fortificarea independenței și eficacității autorităților de reglementare și control

Comisia de la Veneția a menționat că pentru funcționarea eficientă a acestui sistem, este necesar să se obțină succes în reforma sistemului judiciar, să fie obținută independența, integritatea și imparțialitatea acestuia.

După cum sa raportat anterior, Moldova a elaborat o așa-numită lege cu privire la deoligarhizare: „Cu privire la limitarea influenței economice și politice excesive asupra vieții publice (deoligarhizarea)”.

Experții consideră că adoptarea lui este un drum foarte periculos pentru țară, care o poate opri din calea dezvoltării democratice și readuce în vremurile exproprierii, despre care mulți își amintesc cu groază. Sub incidența acestei legi pot ajunge persoanele care în prezent dezvoltă afaceri în țară, care au anumite active comerciale.

Potrivit multor experți, urmărind șirul logic, în paralel cu adoptarea legii "cu privire la limitarea influenței economice și politice excesive asupra vieții publice (deoligarhizare)", pentru a echilibra consecințele acesteia și a nu crea avantaje pentru oligarhii străini față de afacerile locale în viața publică și politică a țării, autoritățile ar trebui să dezvolte și să adopte o lege "privind agenții străini".

Prin această lege ar trebui de interzis orice influență asupra politicii și participarea la viața politică a țării a persoanelor care sînt finanțați din exterior.

Experții și observatorii subliniază că acest lucru va fi corect, nu va oferi oponenților posibilitatea de a acuza autoritățile că încearcă să pună Moldova sub controlul deplin al străinilor și va confirma sinceritatea dorinței autorităților de a lupta împotriva oligarhilor, indiferent de originea lor.