"Legea anti-oligarhie": deoligarhizare reală sau luptă cu sponsorii opoziției?

În Republica Moldova, după Ucraina și Georgia, a fost elaborată "legea deoligarhizării". Mai exact "cu privire la limitarea influenței economice și politice excesive asupra vieții publice (deoligarhizare)". Perioada sa de acțiune este de 10 ani. S-ar părea că pînă atunci, oligarhii din Moldova ar trebui să dispară în totalitate.

Versiunea moldovenească a legii privind deoligarhizarea, ca și cea georgiană, este copiată aproape în totalitate din legea ucraineană. Deoligarhizarea țării este una dintre condițiile Comisiei Europene pentru Chișinău, Kiev și Tbilisi pe calea integrării europene. Și dacă structurile europene au răspuns pozitiv la modelul aprobat de Ucraina, de ce să nu-l adopte și Moldova, și Georgia?

"Ceea ce este permis lui Jupiter, nu este permis unui taur"

"În niciuna dintre ţările europene de succes nu există oligarhi la putere. Aceste state lucrează în interesul cetăţenilor lor şi nu în favoarea celor mai bogaţi. Pentru aceste schimbări au votat cetăţenii noştri în 2019", a spus Vladimir Zelenski în noiembrie 2021, promulgînd "Legea deoligarhizării".

Se pare că președintele Ucrainei "a uitat" de oligarhul italian "în lege" Silvio Berlusconi, care a devenit primul multimiliardar venit la conducerea guvernul unui stat european, aproape fără întrerupere din 1994 pînă în 2010 a făcut parte din guvernele italiene, iar acum se află în Senatul țării. Actualul prim-ministru britanic, Rishi Sunak (avere de 850 de milioane de euro), într-o oarecare măsură, poate fi considerat și el oligarh. Iar în Statele Unite, cu o astfel de lege, Donald Trump nu ar fi devenit niciodată președinte, iar Michael Bloomberg nu ar fi devenit niciodată primar al New York-ului.

"Fără indivizi puternici și bogați, fără elite cu averi impresionante nu există economie de piață, acesta este produsul său secundar inevitabil. Încercarea de a-i distruge reprezintă o politică distructivă și dăunătoare. În schimb, este necesar de urmărit ca instituțiile create și deja existente să nu ajungă sub controlul lor. În Europa, ca și în restul lumii, criza a arătat clar cît de important este să tindem spre acest obiectiv, dar ea a și îngreunat realizarea acestuia", a scris revista Forbes în urmă cu cîțiva ani, menționînd că responsabili pentru crize sînt anume elitele țărilor dezvoltate.

Dar, deși în rezoluția și Regulamentul Consiliului UE 2020/2093 adoptate în decembrie 2020, după cum subliniază expertul economic Dumitru Barbălat, se vorbește despre necesitatea luptei împotriva structurilor oligarhice europene, protejarea fondurilor UE de fraude și conflicte de interese, Bruxelles-ul nu impune membrilor săi adoptarea "legilor anti-oligarhice". În schimb Ucrainei, Moldovei și Georgiei, potrivit liderilor PAS, instituțiile europene recomandă cu fermitate excluderea influenței oligarhice din procesele decizionale naționale.

Ucraina a adoptat Legea "Cu privire la deoligarhizare" în noiembrie 2021, Georgia - în noiembrie 2022. Acum este rîndul Republicii Moldova.

De la deoffshorizare la deoligarhizare

"Deoligarhizarea" în Republica Moldova nu este singurul proiect de lege actual "cu privire la limitarea influenței economice și politice excesive asupra vieții publice", elaborat și postat recent de Ministerul Justiției pe portalul său. Este vorba despre un întreg pachet de documente.

Pentru început, în 2020, în legislația actuală au fost introduse modificări, cunoscute sub numele de "legea deoffshorizării". Au fost stabilite restricții de participare la proceduri de privatizare, parteneriat public-privat, achiziții publice și concesiuni de lucrări și servicii pentru persoanele juridice fondate de subiecți din jurisdicții care nu respectă standarde internaționale de transparență, persoanele juridice în componența cărora figurează, direct sau indirect, persoane înregistrate sau cu reședință în astfel de jurisdicții. În plus, restricțiile se referă și la companiile moldovenești în capitalurile cărora participă persoane juridice și persoane fizice din offshore.

Următoarea etapă a procesului "deoligarhizării" poate fi considerată așa-numita "Lege Magnitsky ", menită să pună în aplicare sancțiunile impuse în Statele Unite și Marea Britanie împotriva unor cetățeni ai Republicii Moldova.

Vorbind în fața presei pe 9 decembrie 2022, premierul Natalia Gavrilița a spus că aceasta este "o altă lovitură a partenerilor noștri împotriva grupurilor criminale”. Iar ministrul Justiției de atunci, Sergiu Litvinenco, anunțînd versiunea moldovenească a legii Magnitsky, a declarat: "Vrem să ne asigurăm că oligarhii nu mai au o astfel de pondere în aceste procese".

Mai mult, Chișinăul oficial, profitînd de situație, la implementarea Legii Magnitsky, a mers mult mai departe decît colegii din occident. Dacă în SUA și Europa prevederile acestei legi, adoptate de Statele Unite în 2012, se aplică numai cetățenilor străini și nu se referă la propriii cetățeni, atunci în versiunea moldovenească a legii nu numai că totul este invers, dar autoritățile își mai acordă împuterniciri extinse care nu se regăsesc în alte țări.

Astfel, documentul permite autorităților să înghețe toate bunurile persoanelor care se află pe lista de sancțiuni occidentale: ei nu vor putea să le vîndă, doneze sau să le transfere către alte persoane. Totodată, statul va putea prelua administrarea bunurilor persoanelor incluse în lista sancțiunilor și a persoanelor afiliate acestora.

Va fi interzisă punerea la dispoziția persoanelor respective a oricăror bunuri, la fel ca și furnizarea unor servicii financiare către aceste persoane: deschiderea unor conturi bancare, transferuri bănești, oferirea creditelor. De asemenea, față de persoanele vizate de sancțiunile internaționale, cetățeni străini sau apatrizi, vor putea fi aplicate interdicții privind accesul pe teritoriul R. Moldova. În plus, versiunea moldovenească a legii Magnitsky presupune persecuția nu numai a cetățeni vizați de sancțiuni, ci se va aplica și activității mass-media. Consiliul Audiovizualului va putea retrage licența companiilor care aparțin sau sînt afiliate persoanelor vizate de sancțiuni. Licența poate fi retrasă dacă un post TV promovează imaginea persoanei fizice sau afiliate celor incluse în lista sancțiunilor.

Prezentînd versiunea moldovenească a legii Magnitsky în decembrie, ministrul Justiției a menționat că autoritățile nu se vor opri aici și "ar putea urma calea Ucrainei", care a adoptat o lege separată pentru lupta împotriva oligarhilor. Ceea ce a și făcut într-un final Ministerul Justiției acum.

Cine sînt oligarhii și cum să luptăm cu ei?

Conform proiectului de lege "Cu privire la limitarea influenței economice și politice excesive asupra vieții publice (deoligarhizare)", oligarhii sau "persoanele care au influență economică și politică excesivă în viața publică" vor fi considerați cetățeni care sînt sau au fost implicați în viața politică în prezent sau în ultimii 5 ani, exercită sau a exercitat în ultimii 5 ani o influență excesivă sau presiuni asupra unor autorități ale statului/persoane expuse politic.

În privința lor pot fi reținute cel puțin două din următoarele circumstanțe:

* exercită o influență semnificativă asupra mass-media;

* au o valoare confirmată a activelor personale și a entităților comerciale în care aceasta este beneficiar ce depășește cuantumul de 50000 salarii medii lunare prognozate pe economie (aproximativ 31 de milioane de dolari). Pentru comparație, în Ucraina, un oligarh este o persoană cu active în valoare de aproximativ 83 de milioane de dolari, iar în Georgia, nivelul activelor este definit la 85 de milioane de dolari, plus finanțarea partidelor politice și a mass-media.

* sînt beneficiari efectivi sau dețin controlul unei entități comerciale care ocupă o poziție dominantă pe piață și menține sau consolidează această poziție pe parcursul unui an consecutiv. Sau în cazurile în care persoana este beneficiar efectiv sau deține controlul unei entități comerciale care a efectuat investiții în domenii de importanță strategică pentru securitatea.

* au fost condamnați pentru comiterea infracțiunilor de corupție sau fapte conexe actelor de corupție;

* sînt subiectul unor măsuri restrictive internaționale, impuse prin intermediul rezoluţiilor Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin actele Uniunii Europene, prin actele şi deciziile adoptate de alte organizaţii internaţionale sau de alte state, precum și de către Republica Moldova din proprie inițiativă (aceeași Lege Magnitsky).

În cazul în care o persoană întrunește simultan unul din criteriile obligatorii și două din cele cinci criterii complementare, va fi demarată procedura de recunoaștere a acesteia drept oligarh.

Pentru a recunoaște cetățenii moldoveni ca fiind oligarhi sau persoane care exercită o influență economică și politică excesivă în viața publică a țării, va fi creat Comitetul de Deoligarhizare, care va avea competența de a examina și verifica sesizările privind declararea persoanelor drept oligarhi (în Ucraina, un astfel de organ este Consiliul Național de Securitate și Apărare (NSDC) în frunte cu președintele, iar în Georgia "titlul" de oligarh este atribuit de guvern).

Potrivit proiectului de lege, în componența Comitetului de Deoligarhizare va participa Prim-ministru, prim-viceprim-ministru (adevărul că în Republica Moldova în prezent nu există așa o funcție – în guvernul Dorin Recean toți vicepremierii sînt egali), viceprim-miniștri, Ministrul Justiției, Ministrul Economiei, Ministrul Finanțelor, Ministrul Afacerilor Interne, Guvernatorul unității teritoriale autonome Găgăuzia (Gagauz-Yeri), Directorul Serviciilor de informații și securitate, Președintele Consiliului Audiovizualului, Președintele Consiliului Concurenței, Președintele Comisiei electorale centrale, Procurorul General, Directorul Centrului Național Anticorupție.

Decizia finală privind acordarea unui cetățean a statutului de "oligarh" va fi luată de Parlament cu 3/5 din voturile deputaților. Adică, mandatele partidului de guvernămînt ”Acțiune și Solidaritate” sînt suficiente pentru a trimite toți politicienii sau oamenii de afaceri nedoriți pe lista "persoanelor cu influență economică și politică excesivă în viața publică”. Această decizie poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiție.

Odată ce persoanele au fost recunoscute drept oligarhi conform proiectului de lege, acestea, direct sau prin persoane afiliate nu vor putea finanța partidele politice și/sau a campaniilor electorale, participa la privatizarea bunurilor proprietate publică, de a primi în concesiune bunuri publice sau de a încheia parteneriate public-privat, finanța sau organiza întruniri sau demonstrații cu revendicări politice.

Cetățenilor incluși în "Registrul oligarhilor" li se va interzice finanțarea partidelor politice și/sau campaniilor electorale direct sau prin intermediul persoanelor afiliate; participarea la privatizarea proprietății de stat, primirea proprietății publice în concesiune sau participarea la parteneriate public-private; precum și finanțarea sau organizarea de mitinguri sau demonstrații cu cerințe politice. De aici rezultă că lor li se va interzice și să aleagă și să fie aleși în organele puterii de stat, adică să se implice în politică.

Pentru oligarhii locali - luptă, pentru cei străini – cinste și respect?

Un șir de experți care au studiat proiectul de lege "cu privire la limitarea influenței economice și politice excesive asupra vieții publice (deoligarhizare)" elaborat de Ministerul Justiției, au ajuns la concluzia că scopul principal al acestui document nu este atît deoligarhizarea țării, cît: 1) din partea partenerilor de dezvoltare – de a menține Republica Moldova sub control deplin; 2) din partea PAS - de a slăbi opoziția și de a îndepărta de ea potențialii sponsori. Adică oamenii de afaceri moldoveni care sînt nemulțumiți de actuala guvernare și de situația actuală din țară și care vor să schimbe ceva în ea.

Judecați și singuri. Subiecții proiectului de lege "privind deoligarhizarea" sînt exclusiv cetățeni ai Republicii Moldova.

După cum a scris canalul Telegram "Гений Карпат", în practică, prevederile acestui document pot duce la următoarea situație: "Dacă Comisia pentru Situații Excepționale a Guvernului va impune sancțiuni împotriva cetățeanului X, care în ultimii cinci ani s-a implicat în politică și a fost acuzat, să zicem, de către experți de influență excesivă, iar apoi o instanță îl condamnă pentru corupție, atunci Parlamentul îl poate înzestra pe nefericit și cu statutul de oligarh cu toate restricțiile aferente".

Dar dacă nu sînteți cetățean moldovean și nu desfășurați afaceri în Moldova, atunci, se pare că sînteți destul de liber în acțiunile voastre. Adică, puteți finanța partidele politice din Republica Moldova sub diferite forme (așa cum s-a întîmplat și se întîmplă în timpul creării unor formațiuni politice precum PLDM, Partidul Liberal, PAS, AUR și altele). Puteți crea sau finanța mass-media. Și, de asemenea, puteți crea sau finanța organizații neguvernamentale care, de fapt, devin agenți de influență, participă activ în viața politică și ai căror membri fac parte din componența organelor reprezentative ale puterii, colegiilor ministerelor și departamentelor, participă la dezvoltarea reformelor sau la crearea legilor și, de asemenea, oferă servicii de specialitate majorității instituțiilor de stat ale țării.

Cel mai evident exemplu este oligarhul și miliardarul american George Soros și influența pe care o exercită asupra elitei politice și a instituțiilor de stat din Republica Moldova.

În multe țări, inclusiv Ungaria - țara natală a lui George Soros, Fundația care îi poartă numele este o structură nedorită, în ciuda activității sale intense de caritate. Pentru că caritatea specifică lui Soros merge mînă în mînă cu promovarea unei anumite agende și influențarea proceselor politice și socio-economice cu utilizarea activă a rețelelor de influență în mass-media și ONG-uri.

Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de finanțare externă, inclusiv din partea fundațiilor private, inclusiv a Fundației Soros. În ultimii 30 de ani, George Soros a "turnat" în Moldova peste 140 de milioane de dolari și a contribuit la "producția" generației actuale de politicieni și conducători moldoveni.

Președintele Maia Sandu este fost membru al Senatului Fundației Soros din Moldova (2009-2010). Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a fost membru al Consiliului de Administrație al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), beneficiar al Fundației Soros. Președinta Comisiei parlamentare cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, unul dintre principalii dezvoltatori ai primei legi privind combaterea "propagandei" și a tuturor documentelor aferente, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a fost directorul pentru educație al Fundației Soros-Moldova. Vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, a fost membru al Asociației pentru Politică Externă (EPA), finanțată de Fundația Soros. Deputatul Dan Perciun a fost coordonatorul proiectelor susținute de Fundația Soros în cadrul Ministerului Educației, cînd aceasta era condus de Maia Sandu. Și lista poate continua.

Urmînd șirul logic, în paralel cu adoptarea legii "Cu privire la limitarea influenței economice și politice excesive asupra vieții publice (deoligarhizare)", pentru a echilibra consecințele acesteia și a nu crea avantaje pentru oligarhii străini față de afacerile locale în viața publică și politică a țării, autoritățile ar trebui să dezvolte și să adopte Legea "Cu privire la agenții străini". Să interzică prin această lege orice influență asupra politicii și participarea la viața politică a țării a persoanelor care primesc finanțare din străinătate. Acest lucru va fi corect, nu va oferi oponenților posibilitatea să acuze autoritățile că încearcă să pună Republica Moldova sub controlul deplin al străinilor și va confirma sinceritatea dorinței autorităților de a lupta împotriva oligarhilor, indiferent de țara lor de origine.

Xenia Florea