Situaţia copiilor în Republica Moldova în anul 2021

Biroul Naţional de Statistică prezintă informaţia privind situaţia copiilor în anul 2021.

Numărul copiilor este în descreștere continuă

La 1 ianuarie 2022, numărul copiilor de 0-17 ani în Republica Moldova a constituit 559,4 mii2, sau 21,5% din numărul total al populației cu reședință obișnuită.

Numărul copiilor născuți-vii, în anul 2021, a constituit 29,2 mii, fiind în descreștere cu 5,2%, față de anul precedent. Rata natalității înregistrată în anul 2021 a constituit 11,2 născuți-vii la 1000 locuitori, fiind cea mai joasă din ultimii 5 ani.

Băieții predomină în numărul copiilor născuți

Din numărul total al copiilor născuți-vii, 51,6% au fost băieţi, raportul de masculinitate fiind de 106 băieţi la 100 fete. Cei mai mulţi copii (86,0%) s-au născut după o durată a sarcinii de peste 35 săptămîni.

Femeile din mediul rural nasc la o vîrstă mai tînără comparativ cu cele din mediul urban

Vîrsta medie a mamei la prima naștere, în anul 2021, a constituit 25,1 ani. Femeile din mediul rural au născut la o vîrstă mai tînără – 23,8 ani, comparativ cu cele din mediul urban – 27,1 ani. Distribuţia născuţilor-vii în funcție de vîrsta mamei evocă concentrarea acestora în intervalul de vîrstă de pînă la vîrsta de 30 ani (57,4% din total născuți-vii).

Copiii născuți în afara căsătoriei predomină în mediul rural

Nivelul natalității extraconjugale, în anul 2021, a constituit 18,4%, sau aproape fiecare al cincilea copil s-a născut în afara căsătoriei. În mediul rural, în afara căsătoriei s-au născut 21,7% din născuți-vii comparativ cu 13,6% în mediul urban

Educația timpurie

În anul 2021, în țară au activat 1483 instituții de educație timpurie, inclusiv 811 cu statut de creșă-grădiniță, 566 – grădinițe, 88 – școli-grădinițe, 16 – centre comunitare și 2 creșe. Majoritatea instituțiilor de educație timpurie aparțin sectorului public (1468 unități sau 99,0%), 15 unități fiind instituții private. Din totalul de 1483 de instituții de educație timpurie, 77,0% au activat în mediul rural. În perioada 2017-2021, în general, numărul de instituții de educație timpurie a crescut cu 25 unități, înregistrînd disparități pe medii de reședință, cu 22 unități mai mult în mediul urban și doar cu 3 unități mai mult în cel rural.

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie este în creștere

La sfîrșitul anului 2021, numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie a fost de 137,1 mii persoane, înregistrînd o majorare cu 3 mii copii sau cu 2,2%, comparativ cu anul precedent. Majorarea numărului de copii din instituțiile de educație timpurie este mai pronunțată în unitățile din mediul urban (cu 2,5 mii sau cu 3,8% față de anul 2020) (vezi anexa, tabelul 6).

În anul 2021, puțin peste jumătate dintre copiii din instituțiile de educație timpurie au fost înscriși în instituțiile din mediul rural (50,3%) și au fost de sex masculin (51,6%).

Majoritatea copiilor erau înscriși în învățămîntul preșcolar (90,0%), cea mai mare pondere fiind înregistrată în regiunea Centru și mun. Chișinău (cîte 90,7%), cea mai mică - în regiunea Sud (87,6%).

Distribuția pe vîrste a copiilor din instituțiile de educație timpurie denotă o preponderență a copiilor cu vîrsta de 5 ani – 24,4%, ponderea celor cu vîrsta de 6 ani constituind 22,9%, de 4 ani – 21,9%, de 3 ani – 19,8%, de pînă la 3 ani (înscriși în educație antepreşcolară) - 10,0%, iar a celor de 7 ani și peste – 1,0%.

În anul 2021, la 100 locuri în instituțiile de educație timpurie din țară au revenit în medie 78 copii. Pe medii de reședință, se remarcă o valoare mai mare a numărului mediu de copii la 100 locuri în mediul urban ‒ 95 copii, comparativ cu cel rural – 66 copii (în creștere comparativ cu anul 2020 – 91 și, respectiv, 65 copii la 100 locuri).

Distribuția pe raioane a numărului de copii la 100 locuri în instituțiile de educație timpurie variază. Astfel, cei mai mulți copii la 100 locuri au revenit în mun. Chișinău – 102 persoane, mun. Bălți – 96 persoane și raionul Ialoveni – 92 persoane, iar cei mai puțini copii la 100 locuri au revenit instituțiilor din raionul Leova, unde valoarea acestui indicator a fost de 41 copii la 100 locuri.

În anul 2021, numărul copiilor cu deficienţe senzoriale, fizice și comportamentale, înscriși în instituțiile de educație timpurie cu destinație specială, a constituit 547 persoane. Majoritatea acestor copii (94,5%) fac parte din grupul de vîrstă de 3 ani și peste și sînt cuprinși în educația preșcolară. În funcție de tipul necesităților, ponderi mai mari au revenit copiilor cu deficienţe de vorbire (34,2%), de vedere (29,4%) și de intelect (15,7%). Totodată, în instituțiile de educație timpurie cu destinație generală erau integrați 175 copii cu dizabilități și 1312 copii cu cerinţe educaţionale speciale.

Învățămîntul primar și secundar general

În anul de studii 2021/22, învățămîntul primar și secundar general s-a desfășurat în 1231 instituții, inclusiv 99 școli primare, 786 gimnazii, 338 licee și 8 şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică. Majoritatea instituțiilor de învățămînt primar și secundar general, aparțin sectorului public (98,1%) și 74,3% din total instituții au activat în mediul rural.

La începutul anului de studii 2021/22, în învățămîntul primar și secundar general erau înscriși 336,7 mii elevi, cu 2,3 mii mai mulți față de 2020/21

Din punct de vedere al distribuției pe sexe și pe medii de reședință, în anul de studii 2020/21 50,7% din elevi erau băieți, iar 54,2% își făceau studiile în mediul urban. Ponderea copiilor înscriși în clasa I, care au urmat programe de educație preșcolară, a constituit 97,3%.

Din numărul total de elevi, în învățămîntul primar au fost cuprinși 41,0% de elevi, în învățămîntul gimnazial ‒ 47,8% și în cel liceal ‒ 11,2%.

Pe medii de reședință, învățămîntul liceal în mediul urban este mai atractiv. Fetele au predominat în nivelul liceal.

Ponderea elevilor cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități integrați în instituțiile de învățămînt general s-a majorat

La începutul anului de studii 2021/22, în instituțiile de învățămînt primar și secundar general din țară erau înscriși 9,5 mii elevi cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, dintre care majoritatea au urmat studiile în instituții de învățămînt general (94,2%), iar 5,8% – în școli pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică.

Comparativ cu anul de studii 2017/18, în instituțiile de învățămînt general s-a diminuat numărul de elevi cu cerințe educaționale speciale (cu 13,7%) și a crescut numărul de elevi cu dizabilități (cu 17,0%). Totodată, ponderea elevilor cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, care frecventează instituții de învăţămînt cu destinație generală, s-a majorat pe parcursul ultimilor cinci ani cu 1,3 p.p.

Proporția băieților cu cerințe educaționale speciale și cu dizabilități, cuprinși în învățămîntul general, rămîne a fi mai mare comparativ cu cea a fetelor; în anul de studii 2021/22 acest indicator a constituit 65,7%, comparativ cu 34,3%.

Numărul elevilor din școlile pentru copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică s-a redus cu 26,4% față de anul de studii 2017/18. În anul de studii 2021/22, 71 din elevii acestor școli erau copii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală.

Învăţămîntul extraşcolar

În anul 2021, în țară au activat: 120 școli de muzică și artă pentru copii, în care și-au făcut studiile 22,3 mii copii; 50 centre de creație pentru copii, în cadrul cărora au funcționat diverse cercuri, în care au participat 31,1 mii copii; 8 centre de creație tehnică în care au participat 4,9 mii copii; 2 centre ale tinerilor naturaliști și 3 centre ale tinerilor turiști în care au participat 1,4 mii copii și respectiv, 1,8 mii copii.

În cadrul școlilor de muzică, cele mai solicitate instrumente studiate au fost pianul (pentru 4,9 mii copii) și instrumentele cu coardă (pentru 3,1 mii copii), iar în cadrul școlilor de artă cele mai atractive au fost arta plastică (pentru 6,2 mii copii) și clasa coreografică (pentru 2,7 mii copii).