Este pasionat de fotografie, însă dragostea lui cea mai mare sînt pozele pe peliculă – așa cum se făceau cîndva. Andrei Solonari folosește aparate de fotografiat vechi, care sînt instrumentele lui de a crea artă. Fotograful printează pozele așa cum unii din generația Z pot vedea doar în filme, după tehnicile secolului al XIX-lea.
Prin 1851, fotografii își printau lucrările cu ajutorul albușurilor de ou. Pare simplu sau poate incredibil pentru unii, însă pentru a stăpîni această tehnică, Andrei a studiat-o cîteva luni, ca să obțină rezultatul dorit. Din păcate, avem puține resurse și literatură științifică despre arta fotografică veche, de aceea Andrei lucrează cu fotografii și cărți de peste hotare, scrie ea.md.
V-ați gîndit vreodată că aurul, argintul, chiar și sarea de bucătărie stau la baza printării unei fotografii? Înainte, fiecare fotograf studia chimia, pe lîngă fizică și pictură, pentru a putea stăpîni tehnicile de imprimare foto foarte bine. Studioul lui Andrei Solonari este un mic laborator cu tot felul de sticluțe colorate, diverse substanțe chimice, emulsii, prafuri… care îl ajută pe fotograf să-și pună arta în aplicare. Din păcate, și acestea nu prea se găsesc la noi.
„Fotografia este mult mai mult decît să apeși un buton. Iar cînd te apuci de developare și printare, acolo e o întreagă istorie, cu totul alta! E un fel de photoshop manual. Tu ești cel care colorează fotografia, iată de ce trebuie să fii iscusit în asta. Cu ajutorul substanțelor chimice, te poți juca cu umbrele și luminile ei”, povestește Andrei.
Acum Andrei studiază alte tehnici de printare, și își dorește ca în scurt timp să deschidă o școală de fotografie analog. Crea ca tot ce a acumulat, cunoștințe, dar și practica despre printarea alternativă a fotografiei, să le transmită mai departe fotografilor din generația Z, millenials, și nu doar.
„Este greu, pentru că nu avem literatură și substanțele necesare, iar criza provocată de pandemie face acest proces și mai dificil. Însă acest lucru nu mă oprește să fac artă mai departe”, ne-a declarat Andrei, plin de speranță și optimism.
V-ați gîndit vreodată că aurul, argintul, chiar și sarea de bucătărie stau la baza printării unei fotografii? Înainte, fiecare fotograf studia chimia, pe lîngă fizică și pictură, pentru a putea stăpîni tehnicile de imprimare foto foarte bine. Studioul lui Andrei Solonari este un mic laborator cu tot felul de sticluțe colorate, diverse substanțe chimice, emulsii, prafuri… care îl ajută pe fotograf să-și pună arta în aplicare. Din păcate, și acestea nu prea se găsesc la noi.
„Fotografia este mult mai mult decît să apeși un buton. Iar cînd te apuci de developare și printare, acolo e o întreagă istorie, cu totul alta! E un fel de photoshop manual. Tu ești cel care colorează fotografia, iată de ce trebuie să fii iscusit în asta. Cu ajutorul substanțelor chimice, te poți juca cu umbrele și luminile ei”, povestește Andrei.
Acum Andrei studiază alte tehnici de printare, și își dorește ca în scurt timp să deschidă o școală de fotografie analog. Crea ca tot ce a acumulat, cunoștințe, dar și practica despre printarea alternativă a fotografiei, să le transmită mai departe fotografilor din generația Z, millenials, și nu doar.
„Este greu, pentru că nu avem literatură și substanțele necesare, iar criza provocată de pandemie face acest proces și mai dificil. Însă acest lucru nu mă oprește să fac artă mai departe”, ne-a declarat Andrei, plin de speranță și optimism.
Adăuga comentariu