Opinie: Este important ca prin politica bugetar-fiscală să nu fie încurajată și mai mult contrabanda, contrafacerea și comerțul ilegal

În Republica Moldova, cînd mai avem o puternică economie tenebră și companii care vînd produse contrafăcute sau din contrabandă, este important ca prin politica bugetar-fiscală să nu fie încurajată și mai mult contrabanda, contrafacerea și comerțul ilegal, iar companiile, care activează legal, să fie nevoite să-și reducă afacerile, iar în consecință - bugetul de stat să suporte pierderi.

Declarația a fost făcută de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 25 noiembrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, unde a analizat propunerile oamenilor de afaceri pentru politica bugetar-fiscală pentru 2023.

Potrivit expertului, politica bugetar-fiscală pentru 2023 conține mai multe lucruri pozitive, însă are și neajunsuri asupra cărora trag un semnal de alarmă oamenii de afaceri, iar dacă acestea vor fi luate în considerare de către autorități va îmbunătăți documentul și starea mediului de afaceri.

Veaceslav Ioniță susține că o prevedere mai veche, care acum se propune spre implementare, este introducerea impozitului pe venit pe dividendele de la bănci. În opinia expertului, acest lucru este necesar, dar se face prea brusc. Pînă 2020 timp de șapte ani au stagnat economiile populației, acum chiar este o scădere. Dacă în 2020 acestea erau de 27 de miliarde de lei, acum sînt la nivel de 18 miliarde de lei. În ultimii doi ani, moldovenii au luat cu 9 miliarde de lei mei multe credite decît au depozitat la bănci. A fost o abundență de consum, lucru care a generat inflație. Ca rezultat, Banca Națională a Moldovei (BNM) luptă pentru încurajarea economiilor populației și reducerea creditelor, însă Guvernul vine cu ideea ca să majoreze impozitul pe venit din dobînzile bancare de la 3% la 12%.

Un alt moment, spune expertul, este că Guvernul propune ca suma amortizării la un mijloc fix să nu fie introdus în bunul creat în baza unui mijloc fix care a rămas. Altfel spus, dacă ai un bun care nu a fost amortizat complet și el mai are o anumită valoare, dacă îl introduci în alt bun care îl creezi, nu ai voie valoarea care a rămas să o introduci în amortizare.

Economistul mai afirmă că ridică semne de întrebarea intenția Guvernului de a oferi Serviciului Fiscal dreptul să refuze sau să nu accepte o tranzacție între doi subiecți.

Referitor la accize, analistul economic a menționat ce cele referitoare la tutun și alcool, o sursă importantă a bugetului de stat, care sînt încă destul de reduse, provoacă cele mai aprinse discuții de la an la an. Dar, spune analistul economic, politica de creștere a accizelor pentru alcool și tutun trebuie să fie prudențială, în conformitate cu standardele europene, să încurajeze creșterea veniturilor bugetului de stat, dar să nu permită contrabanda. Acum, afirmă economistul, odată ce Guvernul își propune să crească semnificativ aceste accize, se așteaptă o mare tensiune pe piață.

Expertul a mai opinat că prin politica bugetar-fiscală statul nu trebuie să sancționeze erorile neintenționate care nu aduc prejudicii bugetului, ceea ce s-a întîmplat cîțiva ani. Lucru care a creat impresia că statul nu dorea o relație cu businessul, dar aplica amenzi deoarece erau o sursă de venit. Deși cîțiva ani acesta lucru nu s-a întîmplat, erorile neintenționate nu au fost penalizate, în prezent Guvernul propune ca în continuare cei care au greșit neintenționat, nu au adus prejudicii bugetului statului, să fie pedepsiți.

Potrivit economistului, în ceea ce privește polița medicală, mediul de afaceri propune ca pentru persoanele care au procurat poliță pentru un an, iar după s-a angajat și este obligat să plătească contribuții de asigurări medicale, suma de bani care au rămas din primă să fie dedusă din contribuția lui.