Unul dintre cei mai periculoși interlopi care au acționat în România în ultimele decenii, moldoveanul Ion Gușan, a fost achitat de judecătorii Curții de Apel după ce aceștia au pus în aplicare decizia Curții Constituționale prin care înregistrările obținute de serviciile de informații nu mai sînt probe în instanță. Magistrații au publicat la finalul anului motivarea deciziei de achitare a interlopului. Rejudecarea dosarului va începe în luna martie la Curtea Supremă, transmite G4media.ro.
Decizia de achitare a lui Ion Gușan, liderul unui interlop clan organizat, conform procurorilor DIICOT, a fost luată după ce judecătorii nu au mai putut ține cont la sentință de înregistrările convorbirilor telefonice din care reieșea cine era liderul grupării mafiote.
Informațiile apar în motivarea magistraților Curții de Apel București. Ion Gușan și membrii grupării sale au fost trimiși în judecată, în 2014, de procurorii DIICOT, fiind acuzați, printre altele, de constituire de grup infracțional și spălare de bani în urma înființării a două fabrici ilegale de țigarete.
Acuzațiile aduse lui Ion Gușan, zis și Nicu Patron sau Hoț în Lege, era că el coordona gruparea criminală. Magistrații Curții de Apel au explicat că nu au putut să-l condamne fără înregistrările audio ale convorbirilor.
Cauza va fi rejudecată de luna aceasta la Înalta Curte de Casație și Justiție. Primul termen a fost stabilit pe 23 martie.
Decizia de achitare de la fond a fost una care a demonstrat cum grupările interlope profită de deciziile Curții Constituționale care au lăsat procurorii fără probe în dosare de criminalitate organizată.
Reamintim că la judecată de fond – atunci cînd judecătorii au putut lua o decizie în baza înregistrărilor convorbirilor telefonice între membrii grupării, discuții din care reiese că Ion Gușan coordona gruparea – acesta a primit o condamnare de 14 ani și opt luni.
Decizia Curții Constituționale
Nicu Patron s-a folosit de o decizie a Curții Constituționale din februarie 2020, prin care – cu majoritate de voturi (7-2) – a interzis procurorilor să folosească drept probe în procesele penale înregistrările obținute de SRI pe mandat de siguranță națională (MSN) de culegere de informații. În esență, CCR spune că nu ar fi clară procedura de contestare a legalității acestor probe obținute de SRI pe MSN și folosite de procurori în dosarele penale.
CCR explică că sînt două tipuri de mandate de supraveghere tehnică (MST):
mandatele judiciare emise de judecători pentru
supravegherea unor suspecți de infracțiuni, la cererea procurorilor, în baza
codului de procedură penală;
mandatele de siguranță națională (MSN) emise de judecătorii Înaltei Curți, la cererea procurorului general, pentru culegerea de informații.
Adăuga comentariu