Guvernul a aprobat propunea Ministerului Afacerilor Interne cu privire la inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind controlul comun al persoanelor, mijloacelor de transport și mărfurilor în punctele de trecere comune la frontiera de stat moldo-ucraineană.
Acest acord vine să-l substituie pe cel semnat pe 11 martie 1997. Autorii lui afirmă că Acordul nu are drept scop abordarea problemelor de ordin politic, etnic sau istoric.
De menționat că inițiativa reîncheierii noului acord aparține părții ucrainene, care în iunie 2012 a transmis Ministerului Afacerilor Interne al Moldovei proiectul unui nou acord. Pe parcursul avizării acelui proiect cu ministerele de resort, au apărut o serie de întrebări și tocmai la începutul anului curent a fost elaborat proiectul actual, în care au fost concretizate procedurile de organizare de control comun pe segmentul central al frontierei de stat moldo-ucrainene. Se prevede că acordul va fi încheiat în limbile română, ucraineană și rusă.
În pofida importanței unui asemenea acord pentru stat, dar și pentru societate, MAI a constatat că pe marginea proiectului nu a fost necesar de organizat consultări publice. Deci acordul are un caracter secret?
Doar din nota explicativă la proiectul Acordului se poate de concluzionat că, în rezultatul aplicării acestui acord cu Ucraina, se vor implementa unele restricții la frontiera comună a Moldovei cu Ucraina, inclusiv la segmentul din Transnistria. Și asta în ciuda afirmației precum că Acordul nu va aborda probleme politice. Însă cum anume se va proceda la un control comun al părților pe acest segment de frontieră nu se cunoaște. Cert este că Poliția de Frontieră a MAI va urma să asiste la acele puncte de trecere comună, prin Ucraina.
De menționat că toate acordurile semnate în numele Guvernului au un caracter semisecret. În cel mai bun caz, se prezintă informația doar despre numărul de articole din proiect. Ele nu se publică în Monitorul Oficial. Și această practică se utilizează și de către Parlament. Căci toate acordurile ratificate pe parcursul anilor nu sînt parte componentă a legilor/hotărîrilor prin care se ratifică și nu se publică.
În asemenea condiții, oare cum cetățenii, societatea civilă și mediul de afaceri ar avea posibilitatea să cunoască posibilitățile cerințele și restricțiile incluse în diverse acorduri bilaterale și multilaterale încheiate sau ratificate în numele Republicii Moldova?
Și această secretizare a textelor acordurilor are loc legal, dat fiind că în Legea nr.595/1999 privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova și în Regulamentului privind mecanismul de încheiere, aplicare şi încetare a tratatelor internaţionale, aprobat prin hotărîrea Guvernului nr.442/2015, nu este prevăzută procedura de consultare publică, publicare a acordurilor negociate, semnate și ratificate.
E foarte probabil că este timpul ca Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, de comun cu Comisia politică externă şi integrare europeană a Parlamentului, să inițieze completările necesare la Legea nr.595/1999. Doar toate acordurile internaționale se semnează în numele Republicii Moldova, și nu separat al Parlamentului sau al Guvernului.
Adăuga comentariu