„Ziua opoziţiei” sau „țarcul” pentru minoritari?

„Ziua opoziţiei” sau „țarcul” pentru minoritari?
“День оппозиции” или “загон” для миноритариев?
Foto: timpul.md

Xenia Florea

Săptămîna aceasta, în Parlament, în premieră, va avea loc „Ziua opoziţiei”.
 

Este atunci cînd coaliţia de guvernămînt dedică o şedinţă plenară pentru examinarea proiectelor de lege, înaintate de către fracţiunile de opoziţie sau de deputaţii neafiliaţi.

Într-o sesiune, adică timp de 4-5 luni, opoziţia va avea cel mult 2-3 zile ale ei: potrivit Regulamentului Parlamentului, agenda primei şedinţe plenare a fiecărei a şasea săptămîni de la începutul sesiunii parlamentare trebuie să fie formată din proiectele propuse de minoritari.

În Ucraina, unde s-a încercat introducerea acestei practici, iniţial, la începutul anului 2008, apoi în 2014, coaliţia de guvernămînt a fost mai generoasă: aici opoziţia avea dreptul să-şi propună agenda o dată pe săptămînă.

Ce-i drept, tentativa de a implementa „experienţa europeană modernă” la vecini a suferit eşec. Săptămîna trecută, partidul ucrainean „Blocul de opoziţie” a cerut Radei Supreme să adopte o lege specială privind activitatea opoziţiei, ce ar permite examinarea proiectelor lor de lege în parlament. Precum au menţionat surse din cadrul „Blocului de opoziţie”, proiectele înregistrate de minoritatea parlamentară, nu sînt incluse pe ordinea de zi sau nu sînt examinate „din motive formale”.

Tu mă respecţi?

Surse din cadrul conducerii parlamentului moldovean spun că desfăşurarea „zilelor opoziţiei” este o practică europeană normală. Ce-i drept, pentru a o implementa în organul legislativ al Republicii Moldova, coaliţia de guvernămînt a avut nevoie de patru ani.

În iulie 2012, Sergiu Sîrbu şi Artur Reşetncov, care pe atunci erau deputaţi din partea Partidului Comuniştilor, s-au adresat la Curtea Constituţională. Ei au contestat una dintre prevederile Regulamentului Parlamentului, potrivit căreia dacă după înregistrarea la secretariatul legislativului proiectul de lege nu a fost examinat şi adoptat de actuala componenţă a Parlamentului, atunci în următoarea legislatură, această iniţiativă legislativă nu mai este valabilă. 

Examinînd demersul deputaţilor comunişti, în decembrie 2012, Curtea Constituţională nu doar a hotărît că Parlamentul nu poate anula iniţiativele legislative, care au intrat în procedurile parlamentare, dar şi i-a poruncit legislativului să creeze mecanisme suplimentare care ar asigura examinarea proiectelor de lege înaintate de către opoziţia parlamentară. „Să asigure organizarea şedinţelor parlamentare speciale, dedicate examinării acestor proiecte de lege, aşa cum se practică în alte ţări”, se arată în hotărîrea Curţii Constituţionale.
 
După trei ani, Guvernul Chiril Gaburici şi-a amintit că decizia CC nu a fost îndeplinită. În luna mai 2015, din Guvern în Parlament a parvenit proiectul de modificări la Regulamentul Parlamentului, prin care se propune desfășurarea „zilelor opoziției” în fiecare lună – în fiecare ultima ședință plenară a lunii, pentru a asigura, precum se menționează în nota explicativă, „excluderea posibilității de obstrucționare a propunerilor legislative a opoziției parlamentare”.

Deputații au ajuns la acest document abia peste un an – în aprilie 2016. Aleșii poporului au fost indignați – de ce Guvernul se amestecă în activitatea organului legislativ? În cele din urmă, Parlamentul a aprobat totuși hotărîrea privind desfășurarea „zilelor opoziției”, însă ca bază a fost luat nu proiectul Guvernului, ci inițiativa legislativă a fracțiunii PLDM. Drept consecință, „zilele opoziției” vor fi organizate nu o dată pe lună, precum propunea Guvernul, ci o dată la șase săptămîni.

În prezent, fracțiunea PLDM se pregătește de noua „Zi a opoziției” în incinta Parlamentului. Precum a declarat pentru NOI.md președintele ei Tudor Deliu, el și colegii săi au selectat și au propus Biroului permanent pentru a include pe ordinea de zi a ședinței speciale 15 „cele mai importante și interesante” proiecte înaintate de liberal-democrați.

„Dedicarea unei zile de activitate a parlamentului doar opoziției este o practică internațională normală. De regulă, majoritatea parlamentară votează împotriva proiectelor de lege ale opoziției, însă noi sperăm că inițiativele noastre vor găsi susținerea colegilor”, a declarat Tudor Deliu.

Nici fracțiunea Partidului Socialiștilor nu este împotriva zilelor opoziției. „Desigur, proiectele de lege înaintate de fracțiunile de opoziție trebuie incluse pe agendă, de rînd cu inițiativele legislative ale majorității parlamentare sau ale guvernului, dar deoarece numărul lor este foarte mare, ele vor fi examinate în cadrul unei ședințe speciale”, consideră deputatul, secretarul executiv al PSRM Vlad Batrîncea.

În prezent, la examinare în Parlament se află peste 100 de inițiative legislative ale socialiștilor, însă pentru „Ziua opoziției” fracțiunea PSRM a selectat 20 „cele mai prioritare”, în opinia ei. 17 proiecte de lege cu caracter social (susținerea socială a pensionarilor, invalizilor, familiilor cu mulți copii) și 3 documente cu caracter juridic.

Iar fracțiunea Partidului Comuniștilor nu a înaintat o agendă specială pentru „Ziua opoziției” – comuniștii sînt categoric împotriva desfășurării acestor zile speciale în parlament. Încă în aprilie, cînd organul legislativ examina inițiativa Guvernului privind modificarea Regulamentului Parlamentului în scopul executării hotărîrii Curții Constituționale, deputatul PCRM Oleg Reidman a numit acest proiect drept „o tentativă de a închide definitiv opoziția într-un țarc”.

Comuniștii de tem că coaliția de guvernămînt va profita de așa-zisele „zile ale opoziției” pentru a nu include pe agenda zilei și a nu examina proiectele de lege ale minoritarilor în cadrul ședințelor parlamentare ordinare. Un fel de precedent deja a fost înregistrat săptămîna trecută, cînd președintele Parlamentului, Andrian Candu, invocînd Regulamentul Parlamentului, a declarat că toate propunerile înaintate în acea zi de deputații din opoziție vor fi examinate săptămîna viitoare, în cadrul unei ședințe speciale dedicate opoziției.

„Iar la celelalte ședințe ce să facem? Să ne încleiem gura cu plasture? Interesant gîndiți. Niciun fel de zi a opoziției! Nici vorbă nu poate fi. Există Legea privind statutul deputatului, există Constituția, care este mai presus de orice regulament intern”, a intrat atunci în polemică cu spicherul liderul PCRM, Vladimir Voronin.

Președintele fracțiunii Partidului Comuniștilor, Inna Șupac, a expus pentru NOI.md încă cîteva îngrijorări. În primul rînd, nu există garanții că Biroul permanent, stabilind agenda pentru „Ziua opoziției”, va include în ea acele proiecte de lege, pe care fracțiunile de opoziție le va considera drept prioritare. Iar în alte zile, organul de conducere al Parlamentului va refuza să le includă pe ordinea de zi a ședințelor plenare, invocînd existența „Zilei opoziției”. În final, multe inițiative legislative ale minoritarilor vor rămîne neexaminate.

În al doilea rînd, includerea unui sau altui proiect de lege pe agenda „Zilei opoziției” încă nu înseamnă adoptarea lui. Existența unei ședințe speciale nu oferă nicio garanție că inițiativele opoziției vor fi aprobate, în schimb, coaliția de guvernămînt se va putea lăuda în fața partenerilor externi cu democratizarea și „activitatea constructivă” cu fracțiunile și deputații de opoziție.

„La sesiunea anterioară deja a fost un caz cînd aproape toată agenda ședinței plenare era compusă din proiectele opoziției și, practic, niciunul nu a fost aprobat. De ce atunci să organizăm zilele demonstrative ale grijii față de opoziție – de ochii lumii?”, se întreabă Inna Șupac.

Și a treia îngrijorare a comuniștilor – unde e garanția că în timpul desfășurării „Zilei opoziției”, fie nu prima dată, dar a doua, a treia și următoarele, în sală va exista cvorum și ședința va avea loc? Potrivit Innei Șupac, în cadrul unei ședințe a Biroului permanent, Mihai Ghimpu deja a făcut aluzie că în „Ziua opoziției” el nu va fi în Parlament.

Numerus clausus

Îngrijorările fracțiunii PCRM sînt destul de întemeiate și clare. Din 2009, după venirea la putere, coaliția liberal-democratică (în orice modificări) a limitat și a redus constant drepturile opoziției, introducînd așa-zisul principiu „numerous clausus” în domeniul relațiilor parlamentare. Adică, stabilind lista cu drepturile opoziției, pe care i s-a interzis categoric să o depășească.

Inițial, opoziția a fost lipsită de tot ce i-a fost oferit în perioada de guvernare a PCRM, ținînd cont de recomandările structurilor europene – conducerea Curții de Conturi și a Comisiei Electorale Centrale. Ce-i drept, recent, conducerea CEC le-a fost restituită minoritarilor, însă controlul asupra CEC, cum a fost înainte, nu l-au cedat: din opt locuri, ce constituie cota parlamentului, cinci mandate au revenit majorității, trei – opoziției.

Apoi, fracțiunilor și deputaților de opoziție, sub amenințarea cu sancțiunile, li s-a interzis să blocheze tribuna centrală a Parlamentului, să vină cu „declarații defăimătoare la adresa majorității parlamentare” și au introdus amenzi (sub forma reducerii a 50-75% din salariu) pentru lipsa nemotivată (inclusiv boicotul) de la ședințele plenare sau ședințele comisiilor de profil.

Următorul pas a devenit reducerea timpului discursurilor la microfon, a numărului de întrebări adresate raportorilor și reducerea pînă la două minute a timpului pentru întrebare și răspuns. Reprezentanții societății civile au considerat drept reducere a rolului opoziției în activitatea comisiilor parlamentare obținerea de către spicherul parlamentului a dreptului de a transmite unele proiecte altor comisii, în afara celei de profil. Și iată acum a venit „recompensa” sub forma „Zilei opoziției”, considerată de unii deputați din minoritatea parlamentară drept continuarea politicii „numerous clausus”, adică reducerea drepturilor lor.

„Prin această lege doriți să împingeți definitiv opoziția în staul, pentru ca ea să stea și să nici să nu se ițească și să înainteze inițiative doar cînd îi va permite majoritatea parlamentară”, a criticat această „recompensă” la stadiul examinării, Oleg Reidman. Autorii inițiativei privind desfășurarea „Zilei opoziției”, la rîndul lor, făceau trimitere la practica parlamentară europeană.

Însă, precum a demonstrat experiența vecinilor noștri, practicile europene nu se prind pe terenul postsovietic. În Ucraina, în anul 2014, punctul privind introducerea „Zilei opoziției” în Rada Supremă nici nu a fost inclus în textul acordului de coaliție. Și iată, după doi ani, opoziția parlamentară ucraineană cere garanții legislative speciale sub forma legii privind activitatea opoziției, în scopul restituirii minoritarilor a funcțiilor de control asupra activității puterii și examinării proiectelor lor de lege în parlament.

Deputații moldoveni au mers invers – inițial (în anii 2006-2007, în 2012 și 2013) au cerut adoptarea Legii privind opoziția, pentru a fixa drepturile și obligațiile majorității parlamentare în raport cu minoritarii, iar apoi au ajuns la „Ziua opoziției”. Însă rezultatul, în esență, e același – conform legii, toți deputații sînt egali, iar în realitate, unii totuși sînt „mai egali”. Și aceștia evident nu sînt reprezentanții opoziției. 

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load