La 16 noiembrie, în Sala de conferințe a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare au fost organizate audieri publice referitoare la proiectul de lege privind mormintele militare și monumentele comemorative militare.
Discutarea proiectului actului normativ a avut loc în cadrul ședinței Comisiei parlamentare cultură, educație, știință, tineret, sport și mass-media. La audieri au participat, de asemenea, conducători ai organizațiilor de stat și obștești, a căror activitate ține de păstrarea memoriei militarilor căzuți pe teritoriul Republicii Moldova, reprezentanți ai corpului diplomatic ai Federației Ruse și cei ai României.
Viceministrul Culturii Gheorghe Postică le-a prezentat participanților la audieri scopurile și obiectivele de bază ale proiectului de lege, care constă în menținerea patrimoniului militar-istoric al țării noastre, perpetuarea memoriei celor căzuți în timpul exercitării serviciului militar, reglementarea relațiilor în domeniul militar-memorial. În acest scop, în cadrul Centrului de Cultură și Istorie Militară al Armatei Naționale de pe lîngă Ministerul Apărării este planificată crearea Agenției Cultului Eroilor.
Președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, a menționat că denumirea dată viitoarei structuri ar putea fi interpretată ambiguu și că trebuie de gîndit la o denumire mai concretă pentru organizație. Conducătorul Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Slavilor "Vece", Nicolai Guțul, a propus ca în denumirea agenției să fie inclusă sintagma "militari căzuți", pentru ca să fie îndeplinite obiectivele și scopurile majore ale proiectului de lege.
Șeful organizației obștești „Clubul Istorico-Patriotic Rus", Alexei Petrovici, care reprezintă la audierile parlamentare Proiectul Militar-memorial "Șag k pobede", a subliniat necesitatea prezenței în titlul organizației a apartenenței militarilor căzuți, și anume a celor care au murit apărîndu-și Patria - Republica Moldova.
Vicepreședintele Comisiei Adrian Lebedinschi a menționat lipsa în proiectul de lege a referințelor clare ale mecanismului de finanțare pentru perpetuarea memoriei. Potrivit lui, delegarea completă a acestor funcții autorităților locale nu este o cale de ieșire din situație, din cauza lipsei de fonduri în buget.
Lebedinschi s-a referit, de asemenea, la activitățile organizațiilor de căutare care operează în țara noastră. Deoarece în proiectul de lege este propusă reînregistrarea la Ministerul Apărării, fapt ce contravine unui număr mare de acte legislative. Autorii-elaboratori ai proiectului au explicat însă că este vorba de evidența organizațiilor de căutare, pentru elaborarea unor planuri comune și de desfășurare a operațiunilor de căutare.
Membrul Partidului Liberal, arheologul profesionist Lilian Carp a menționat faptul că proiectul de lege ar trebui să prevadă în mod expres competența viitoarei agenții, pentru a evita dublarea activității organizațiilor existente deja în cadrul Ministerului Culturii. El a menționat, de asemenea, importanța definirii perioadei istorice, care va include aceste prevederi ale proiectului de lege. Acest lucru, potrivit spuselor lui Carp, joacă un rol important, deoarece în timpul executării lucrărilor arheologice la morminte antice sînt aplicate anumite metode, în timp ce pentru lucrările de căutare ale mormintelor militare, ținîndu-se cont de scopuri și obiective − altele.
Alexei Petrovici, în calitate de reprezentant al mișcării de căutare al Republicii Moldova, a sprijinit propunerile lui L. Carp, bazîndu-se pe o experiență bogată și unică a prospectorilor moldoveni. El și-a exprimat, de asemenea, speranța că viitoarea agenție va demonstra deschidere maximă și transparență în activitatea sa. Potrivit lui, Ministerul Apărării promovează o politică părtinitoare față de organizațiile de căutare din Moldova, refuzînd desfășurarea activităților comune.
Șeful Centrului de Cultură și Istorie Militară al Armatei Naționale de pe lîngă Ministerul Apărării, Vitalie Ciobanu, a subliniat importanța eficientizării lucrului cu ONG-urile implicate în activitatea de perpetuare a memoriei. În opinia lui, apariția Legii cu privire la monumentele militare și obiectivelor memoriale militare le va proteja de acțiunile vandalilor, căutătorii nelegali de comori și "prospectorii la negru".
La finalul audierilor publice, reprezentanților societății civile și celor ai organizațiilor de profil li s-a propus să-și trimită propunerile la adresa Comisiei parlamentare, pentru completarea ulterioară a proiectului de lege.
Adăuga comentariu