Gorelova: BEM a revenit în proprietatea statului, dar nu cu mai puţine probleme

Foto: noi.md

„Preşedintele Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţanu, trebuie să explice rezonabil ce s-a întîmplat cu Banca de Economii anterior şi în ce situaţie se află această instituţie financiară astăzi”, a declarat pentru NOI.md vicedirectorul Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme, doctorul în economie Elena Gorelova.

Potrivit Hotărîrii Curţii Supreme de Justiţie, săptămîna trecută pachetul majoritar al acţiunilor de 56,13 la sută ale Băncii de Economii a revenit în proprietatea statului.

Comentînd cele întîmplate, expertul şi-a exprimat nedumerirea în legătură cu rolul organelor publice în „istoria contemporană” a Băncii de Economii, deoarece hotărîrea Curţii Supreme de Justiţie a fost luată drept urmare a încălcării procedurii de emisie suplimentară a acţiunilor băncii în anul trecut. Cum au putut să „scape” încălcările depistate BNM, care efectuează supravegherea bancară, Guvernul fiind acţionar al BNM şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare – regulator al pieţei financiare? Potrivit ei, rolul organelor administraţiei publice în istoria cu Banca de Economii trebuie supus unei aprecieri obiective.

„Rapoartele financiare ale activităţii curente a Băncii de Economii nu le oferă clienţilor băncii motive pentru îngrijorare. Totuşi, în locul unei explicații profesioniste a situaţiei privind modificarea componenţei acţionarilor BEM şi caracterizării situaţiei ei financiar-economice actuale, toate explicațiile preşedintelui BNM s-au redus la adresarea către jurnalişti. Apropo, necesitatea instituirii administrării speciale din partea BNM la fel trebuia explicată pentru a preveni diverse presupuneri şi agitația inutilă”, a continuat expertul.

Pentru ea este „deosebit de neclar comportamentul Guvernului, cu a cărui inacţiune tacită cota majoritară a statului în capitalul băncii a fost iniţial pierdută, iar acum restituită, dar iarăşi, nu datorită acţiunilor cabinetului de miniştri, ci din iniţiativa grupului de acţionari minoritari ai băncii. Acest fapt dovedeşte gestionarea ineficientă a bunului public – pachetului de acţiuni care aparţine statului”, a specificat specialistul.

„Reiterez că nu există motive pentru panică în legătură cu situaţia financiar-economică a BEM, însă rămîn o sumedenie de întrebări. Ce influenţă va avea, spre exemplu, micşorarea ulterioară a capitalului social asupra activităţii băncii? Doar banii acţionarilor care au procurat anul trecut hîrtiile de valoare ale BEM trebuie restituiţi. Poate va fi utilizat un oarecare mecanism pentru menţinerea şi asigurarea suficienţei capitalului băncii? Aceste momente, la fel ca şi multe altele, legate de revenirea pachetului de acţiuni ale Băncii de Economii în proprietatea statului, trebuie explicate de BNM”, a conchis Gorelova.