Deputaţii din primul parlament consideră că legea supremă a ţării trebuie modificată

Foto: moldovenii.md

Deputaţii primului parlament susţin că la etapa adoptării, în anul 1994, Constituţia Republicii Moldova a fost un document bun, care a reglementat relaţiile din societate după destrămarea URSS-ului, acum însă aceasta necesită unele modificări sau chiar trebuie schimbată integral.

Solicitat de "Infotag" să dea o apreciere celor 20 de ani de la adoptarea Constituţiei, deputatul din primul parlament Nicolae Andronic a menţionat că în calitate de membru al Comisiei pentru redactarea Constituţiei, poarte spune cu certitudine că "partea slabă a Constituţiei este separarea puterilor în stat".

"Divergenţele dintre conducătorii de atunci ai ţării, Mircea Snegur, Petru Lucinschi şi Andrei Sangheli, şi viziunile lor personale asupra separării puterilor în stat, şi-au lăsat amprenta asupra articolelor din Constituţie. Asta a permis ca problemele ulterioare în stat să fie tratate nu prin prisma standardelor internaţionale, dar a intereselor celor care se aflau la putere", a spus Andronic.

În opinia fostului legislator, "una dintre cele mai ruşinoase pete ale actualei Constituţii este că procuratura nu şi-a găsit locul în acest document".

"Este regretabil faptul că cea mai importantă lege a ţării rămîne mutilată, neavînd o structură judiciară clar delimitată", a relatat Andronic, precizînd că "actualii legislatori au o mare datorie în faţa cetăţenilor – să modifice legea supremă a ţării".

Deputatul din primul parlament Valentin Dolganiuc a menţionat că el a fost unul dintre cei care a votat împotriva textului actualei Constituţii, pe motiv că aceasta "conţinea multe neadevăruri".

"În special este vorba de art. 13, care se referă la limba de stat. Acest articol promovează un mare neadevăr şi ne dă mari bătăi de cap pînă în prezent", a spus fostul deputat.

Potrivit lui, Constituţia SUA a avut doar 26 de modificări timp de 200 de ani, în timp ce în 20 de ani, în Constituţia Republicii Moldova au fost operate 48 de modificări.

"Asta vorbeşte despre calitatea acestei Constituţii. Ea trebuie nu doar modificată, dar schimbată integral", a spus Dolganiuc.

Deputatul din primul parlament Alexandru Muravschi a scris pe contul său de Facebook că "este mîndru de faptul că se numără printre semnatarii Constituţiei".

"Dar cît de naivi şi romantici am fost. Am crezut că adoptarea Constituţiei ne va deschide uşa în lumea statului de drept şi a dezvoltării sociale", a scris Muravschi.

Analistul politic Anatol Ţăranu a menţionat că acest document comportă toate elementele unei Constituţii de tranziţie.

"Atunci cînd va fi finalizată perioada de tranziţie şi Moldova va trece la o nouă treaptă de dezvoltare, ţara va avea nevoie de o nouă Constituţie, unde vor fi eliminate multe dintre elementele de compromis care la acea vreme erau bune, dar acum reprezintă o frînă în dezvoltarea ţării. Eu sînt convins că perioada de funcţionare a acestei Constituţii este pe sfîrşite. Avem nevoie de o nouă lege supremă în care să fie stipulat viitorul european al ţării", a spus Anatol Ţăranu.

Constituţia Republicii Moldova a fost adoptată de Parlament cu votul uninominal al deputaţilor pe data de 29 iulie 1994. Preşedintele actualului parlament, Igor Corman, a menţionat marţi în cadrul unei conferinţe de presă, că manifestaţiile oficiale prilejuite de aniversarea a 20-a a Constituţiei Republicii Moldova vor fi organizate la mijlocul lunii septembrie.

"Propunerea a parvenit din partea Curţii Constituţionale şi noi am acceptat-o. Acest lucru este legat de faptul că a început vacanţa parlamentară nu doar în Moldova, dar şi în alte ţări de unde intenţionăm să invităm oaspeţi pentru a participa la manifestări", a spus Corman.