Ucraina trece la guvernare mixtă. Urmează Moldova şi Georgia

Foto: modernukraine.eu

Xenia Florea

Ucraina şi Uniunea Europeană au semnat partea politică a Acordului de Asociere. Documentul a fost semnat vineri, în cadrul unui summit UE de două zile. Iniţial, şi-au pus semnăturile reprezentanţii Consiliului European şi ai Comisiei Europene, Herman van Rompuy şi Jose Manuel Barroso. Apoi premierul Ucrainei Arseni Iaţeniuk, iar după el, în ordine alfabetică – şefii de state şi guverne din 28 de ţări ale Uniunii Europene.

Evenimentul a avut loc fără presă. Despre semnarea documentului au comunicat primii pe conturile lor din Twitter Herman van Rompuy şi comisarul european pentru extindere şi politica europeană de vecinătate Stefan Fule.

Dacă ţinem cont de faptul că în aceeaşi zi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a scris pe microblogul său al aceluiaşi serviciu on-line că Uniunea Europeană a decis unanim să accelereze semnarea acordurilor de asociere cu Moldova şi Geogria (procedura este preconizată pentru luna iunie), Twitter devine o sursă oficială de informare a Uniunii Europene.

Noua putere merge pe urmele lui Ianukovici

În ajunul summit-ului UE, Kievul brusc a anunat că, deocamdată, nu este gata să semneze versiunea completă a acordului de asociere cu UE şi preferă să se limiteze doar la blocul politic. În adresarea sa către locuitorii din regiunile de sud şi de est ale Ucrainei, Arseni Iaţeniuk a recunoscut că condiţiile economice ale Acordului cu UE ar putea aduce pagube regiunilor din sud-estul ţării şi ar putea avea un impact negativ asupra economiei.

„Noi am amînat, deocamdată, semnarea părţii economice a acestui document, luînd în consideraţie toate îngrijorările şi temerile privind eventualul impact negativ al zonei de liber schimb asupra regiunilor industriale, în primul rănd ale celor din Est. Noi vom avea consultări suplimentare pe acest subiect”, a declarat Iaţeniuk.

Dar anume din motiv (eventualele pericole pentru industria ucraineană) preşedintele demis Victor Ianukovici a amînat semnarea acordului de asociere cu UE la summit-ul de la Vilnius în toamna anului 2013.

Atunci, ex-premierul Nikolai Azarov spunea că semnarea acordului în actuala lui formă, „ar fi condus iminent la falimentul economiei Ucrainei”.

Potrivit documentului, Ucraina trebuia să anuleze taxele de import la 70% de poziţii deja în prima lună de existenţă a zonei de liber schimb. Ea este obligată să reducă exportul de grău în Europa de la 3 mil. pînă la 1 mil. de tone, să implementeze noi standarde tehnice pentru producţia sa, să-şi certifice producţia în Uniunea Europeană etc.
Decizia lui Ianukovici şi Azarov de a amîna semnarea acordului de asociere a generat un protest dur al opoziţiei. Maidanul de la Kiev (iniţial cu prefixul „euro”) a început anume ca o reacţie la decizia autorităţilor de a amîna semnarea acordului.

Şi iată noua guvernare, care a venit în Ucraina pe valul Maidanului, vorbeşte aceleaşi lucruri şi operează cu aceleaşi argumente ca şi Azarov şi Ianukovici. De ce trebuia organizată această lovitură de stat, fără a aştepta alegerile prezidenţiale ordinare, împărţită ţara în două tabere ireconciliabile, pierdute Crimeea şi Sevastopolul şi pusă sub pericol însăşi existenţa Ucrainei ca stat, pentru ca în final să dea înapoi, recunoscînd că Ianukoivici avea dreptate?

Informaţia oficială despre termenele de semnare de către Ucraina a părţii economice a acordului de asociere cu UE este neunivocă. Vineri, imediat după summit-ul UE, serviciul de presă al ministerului ucrainean de Externe a comunicat că procedura de semnare a părţii comercial-economice a acordului de asociere va fi finalizată în timpul apropiat.

Arseni Iaţeniuk spune Ucraina va fi gata să semneze partea economică a acordului cu UE după alegerile prezidenţiale, preconizate pentru 25 mai. Adică nu mai devreme de iunie-iulie. Iar potrivit deciziei Comisiei pentru comerţ a Parlamentului European, care a aprobat, joi, 20 martie, anularea temporară a taxelor vamale la exportul mărfurilor ucrainene în ţările Uniunii Europene, acest mecanism va fi valabil doar pînă pe 1 noiembrie curent.

„Caşcavalul gratuit”

Pentru ca Kiveul să gîndească mai repede, Uniunea Europeană a decis în mod unilateral să-şi deschidă pieţele pentru produsele ucrainene. Pe 20 martie, Comisia pentru comerţ a Parlamentului European a aprobat anularea taxelor de import la producţia ucraineană. Proiectul respectiv a fost susţinut de 22 de membri ai Comisiei, unul s-a abţinut, iar doi au fost împotrivă.

Documentul prevede anularea taxelor de import la 98% din mărfurile ucrainene, fapt ce, potrivit autorilor iniţiativei, va oferi posibilitatea producătorilor ucraineni să economisească pînă la 487 mil. euro pe an. Se prevede că taxele vor fi anulate, începînd cu luna mai, iar mecanismul va fi aplicat pînă pe 1 noiembrie curent, sau pînă la semnarea actordului complet de asociere între Ucraina şi UE.

Însă altruismul funcţionarilor europeni nu este atotcuprinzător: proiectul conţine prevederi care permit reluarea taxelor de import în cazul în care fluxul mărfurilor din Ucraina va deveni o ameninţare pentru producătorii europeni.

Kievul, din partea sa, de asemenea, încearcă să promoveze interesele unor producători. Ministerul politicii agrare şi alimentaţiei din Ucraina intenţionează să susţină iniţiativa Asociaţiei naţionale a producătorilor de zahăr „Ukrţukor” (“Укрцукор”) privind majoarea de peste zece ori a cotei de livrare a zahărului din sfeclă din Ucraina în regim de liber schimb cu Uniunea Europeană: de la 20 de mii de tone pe an, pînă la 270 de mii de tone. Ce-i drept, producătorii de zahări din Ucraina nu cred că vor fi primiţi pe piaţa UE cu braţele deschise cu o asemenea cantitate de zahăr.

Potrivit publicaţiei ruse „Vzglead”, politologii de la Kiev nu exclud faptul că înaintea ceremoniei de semnare a blocului politic a acordului de asociere, între Bruxelles şi Kiev ar putea semnat şi un „acord din umbră”, care va întredeschide piaţa ucraineană pentru economia occidentală ce suferă de criză.

Ce a semnat Ucraina?

Din cele 900 de pagini ale acordului de asociere cu Uniunea Europeană, în cadrul summit-ului de la Bruxelles, Ucraina a semnat aproximativ 200 de pagini ce constituie partea politică. De facto, Ucraina a renunţat la suveranitate: ea trece sub control mixt, inclusiv aspectele politico-militare.

Potrivit art. 461 al acordului de asociere, Ucraina şi UE creează Consiliul Asociaţiei – organul ce va controla şi va monitoriza procesul adoptării şi implementării acordului şi, după necesitate, „va actualiza sau va introduce modificări la anexele prezentului Acord, ţinînd cont de evoluţia normelor şi standardelor UE. Deciziile sînt obligatorii pentru părţi”.

Astfel, Consiliul Asociaţiei, din care vor face parte membrii Consiliului UE, membrii Comisiei Europene şi reprezentanţii guvernulu Ucrainei, de fapt, va înlocui guvernul şi parlamentul, dictîndu-le ce şi cum trebuie să facă. Un organ similar va fi creat şi pentru Moldova. Crearea Consiliului Asociaţiei este prevăzut în art. 434 al variantei moldoveneşti a Acordului de asociere cu UE.

Capitolul politic al acordului de asociere Ucraina – Uniunea Europeană, de asemenea, prevede o integrare treptată şi destul de rapidă a Ucrainei în instituţiile politico-militare ale Europei. În consecinţă – promovarea politicii unice de securitate şi apărare. Potrivit art. 7, „părţile vor aprofunda dialogul şi cooperarea şi, treptat, se vor apropia în sfera politică şi de securitate, inclusiv Politica comună a securităţii şi apărării.

În art. 10 al acordului Ucraina se obligă să-şi impulsioneze activitatea în operaţiunile civile şi militare ale UE de prevenire a crizelor. Potrivit aceluiaşi articol, Ucraina şi Agenţia Europeană Militară „vor stabili contacte strînse pentru examinarea subiectelor legate de perfecţionarea capacităţilor militare, în special, cele de ordin tehnic”.

Dacă ţinem cont de faptul că politica militară şi de apărare a UE este strîns legată de NATO, atunci Ucraina este pregătită, de fapt, de aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. Asemenea prevederi se conţin şi în varianta moldovenească a acordului, în pofida principiului de neutralitate, prevăzut de Constituţia ţării.

Braţele deschise

Pe fonul deteriorării relaţiilor cu Rusia din cauza Crimeii, Uniunea Europeană a decis să accelereze demonstrativ semnarea acordurilor de asociere cu Moldova şi Georgia. Iniţial, semnarea acestor documente era preconizată pentru septembrie, apoi, pentru august, iar acum această procedură a fost planificată pentru iunie.

Despre aceasta a comunicat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, iniţial la summit-ul UE la Bruxelle, iar apoi pe pagina sa de Twitter. Astfel, Bruxelles-ul innteţionează să dea un semnal Rusiei, că are de gînd să elibereze fostele republici sovietice din sfera de influenţă a Moscovei şi să le atragă pe orbita sa, a menţionat oficialul.

Chişinăul şi Tbilisi au primit cu înflăcărare noutăţile din Bruxelles, atribuindu-şi lor toate meritele de forţare a evenimentelor. „Înseamnă că noi sîntem gata şi îndeplinim toate cerinţele necesare”, au declarat surse din cadrul guvernului georgian.

Liberal-reformatoarea Ana Guţu, comentînd decizia structurilor europene privind accelerarea semnării acordului de asocieri, şi-a epxrimat speranţa că parlamentul va reuşi să ratifice documentul semnat pînă la vacanţa de vară a deputaţilor.

Dacă ţinem cont de faptul că în timpul negocierilor cu Uniunea Europeană, partea moldoveană a convenit cu europenii privind aşa-zisa intrare temporară în vigoare a acordului, atunci, deja vara aceasta am putea avea un regim mixt de guvernare a ţării şi o zonă de liber schimb. Intrarea temporară în vigoare înseamnă că acordul de asociere cu UE va intra în vigoare imediat ce va fi ratificat de parlamentul RM. Totodată, termenele de ratificare a acordului de asociere cu Moldova de către parlamentele ţărilor-membre al Uniunii Europene nu contează. Chiar dacă ele în general nu-l vor ratifica, documentul oricum va fi valabil.