Problemele migraţiei forţei de muncă au fost discutate la Chişinău într-un format nou

Foto: noi.md

Problemele migraţiei forţei de muncă şi importanţa canalizării remitenţelor în scopul dezvoltării economiei Republicii Moldova au fost discutate joi la Chişinău, într-un nou format, utilizînd metoda spaţiului deschis (Open Spaсe Technology).

Evenimentul, sub genericul „Migraţia - Quo Vadis Moldova?”, a fost organizat de Asociaţia Hilfswerk Austria în Moldova, în parteneriat cu Institutul de Politici Publice (IPP), în cadrul proiectului „Remitenţele dezvoltă comunităţile în Moldova", finanţat de UE.

Potrivit agenţiei „Infotag”, directorul executiv al IPP, moderatorul evenimentului, Arcadie Barbăroşie, a menţionat că procesul migraţiei în Republica Moldova este unul foarte complex, care nu poate fi controlat.

„Nu putem pune interdicţii pentru ca oamenii să nu plece din ţară şi nu-i putem obliga pe cetăţenii noştri să revină acasă. În aceste condiţii, trebuie să ne gîndim cum să facem ca procesul migraţiei să lucreze în interesul dezvoltării economice a Republicii Moldova, indiferent de numărul migranţilor – 500 de mii sau 1 milioon”, a spus moderatorul.

Formatul evenimentul a presupus lipsa unei agende predeterminate, subiectele de discuţie fiind stabilite de către participanţi.

Astfel, cei prezenţi la eveniment, experţi economici, oameni de afaceri, foşti migranţi, reprezentanţi ai diferitor organizaţii neguvernamentale, studenţi, s-au arătaţi interesaţi să discute despre impactul remitenţelor asupra diferitor categorii sociale, în special asupra copiilor, cum pot fi utilizate eficient remitenţele pentru dezvoltarea economică a ţării şi care sînt principalii beneficiari ai acestora, cum poate fi îmbunătăţit dialogul dintre diasporă şi comunităţile din Republica Moldova în vederea utilizării cît mai eficiente a remitenţelor.

De asemenea, participanţii au dorit să discute şi despre felul cum influenţează remitenţele mentalitatea cetăţenilor şi ce s-ar întâmpla dacă mîine Moldova ar rămîne fără remitenţe sau numărul acestora ar scădea drastic.

După stabilirea subiectelor de discuţie, participanţii s-au înscris în grupuri de lucru, în cadrul cărora au fost analizate unul sau mai multe probleme enunţate. Ulterior, fiecare grup de lucru şi-a prezentat viziunea privind subiectele abordate.

Potrivit participanţilor, printre cauzele care îi determină pe migranţi să fie reticenţi în a investi în economia Republicii Moldova se numără neîncrederea faţă de stat, procedurile birocratice, corupţia şi lipsa de transparenţă, susţinerea insuficientă din partea statului acordată antreprenorilor, implicarea politicului în procesele economice, lipsa unei viziuni strategice privind dezvoltarea statului, în general, şi a comunităţilor locale, în particular.

Participanţii la discuţie au ajuns la concluzia că pentru ca economia ţării să beneficieze de resursele economice acumulate peste hotare, este necesară crearea anumitor facilităţi pentru migranţii care doresc să investească în Moldova, să existe stabilitate fiscală şi să fie simplificate procedurile de înregistrare şi gestionare a unei afaceri. Managerul proiectului „Remitenţele dezvoltă comunităţile în Moldova”, Victor Koroli, a menţionat că metoda spaţiului deschis este una inovativă pentru Republica Moldova şi oferă participanţilor posibilitatea de a discuta anume subiectele ce îi interesează.

„Abordarea dată se deosebeşte cel mai mult prin lipsa la început a unei agende, ceea ce le oferă participanţilor la întrunire posibilitatea de a-şi elabora propria agendă, în primele 30-90 de minute ale întrunirii. De asemenea, aceasta presupune utilizarea maximă a experienţelor personale ale participanţilor şi deschiderea spre discuţii”, a spus Victor Koroli.

Concluziile atelierului vor fi diseminate prin intermediul unui raport analitic şi unei rezoluţii finale, oferite autorităţilor şi publicului larg.