Judecătorii din Moldova sînt împărţiţi în clanuri – opinie

Foto: europalibera.org

În prima decadă a lunii ianuarie organizaţia nonguvernamentală Asociaţia Judecătorilor din Moldova, prin intermediul conducătorului său, Ion Druţă, a solicitat pedepsirea fostului judecător CEDO din partea Republicii Moldova, astăzi cunoscutul avocat Stanislav Pavlovschi, pentru replicile sale dure repetate despre coruperea judecătorilor moldoveni. Între timp, din rîndurile asociaţiei fac parte astfel de personalităţi ca preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, preşedintele CSJ, Mihai Poalelungi, președintele CC, Alexandru Tănase, care, prin tăcere, au fost de acord cu afirmaţiile colegului lor Ion Druţă. Pentru ca şi cealaltă parte a polemicii – avocatul Pavlovschi, să-şi poată exprima părerea, corespondentul agenției „Infotag” Vladimir Popov i-a adresat cîteva întrebări.

Partea I:

„Infotag”: Cum credeţi, care au fost cauzele afirmaţiei şi cum poate fi coordonată aceasta cu faptul că pentru corupţie, în ultimii ani, în Republica Moldova nu a fost condamnat nici un judecător?

Stanislav Pavlovschi: Este regretabilă această reacţie dureroasă a domnului Druţă. Fiind judecător al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), dumnealui nu trebuie să uite despre statutul special pe care îl deţin judecătorii. Nu ar trebui să-şi pună ambiţiile proprii mai presus de interesele justiţiei şi să acopere cu autoritatea asociaţiei pe care o conduce corupţia şi neprofesionalismul multor judecători. Prin acţiunile sale el prejudiciază atît sistemul justiţiei, cît şi statul moldovenesc, relativ tînăr, deoarece a atentat la astfel de valori ca libertatea opiniei şi independenţa avocatului, garantate prin lege.

Care au fost cauzele acestor acţiuni? Rămîne doar de presupus. Personal, consider că domnul Druţă pur şi simplu a semnat la repezeală un document care i-a fost pus în faţă. De ce consider astfel? Deoarece în adresarea sa înaintată procuraturii face trimitere la anumite date, despre care în nici un mod nu ar fi putut şti. Am în vedere cazurile în care figurez. Însă acest fapt este partea tehnică a chestiunii.

La subiect voi spune următoarele. Problema, ce este mai prioritar – dreptul la libertatea opiniei avocatului sau ambiţiile judecătorului – este veche de cînd lumea. Nu sînt prima şi nici ultima persoană care critică sistemul judecătoresc al Moldovei. Recent această problemă a fost examinată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în cadrul cazului „Amihalachioaie împotriva Republicii Moldova”. Preşedintele Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova, Gheorghe Amihalachioaie, şi-a permis replici imparţiale la adresa Curţii Constituţionale (CC), pentru ce a şi fost pedepsit de către aceasta. Am figurat în acest caz în calitate de judecător la CEDO din partea Republicii Moldova. Astfel, examinînd cazul, CEDO a depistat încălcarea articolului 10 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi a recunoscut Republica Moldova ca fiind vinovată de încălcarea acestuia. Se pare că domnul Druţă nu este destul de bine familiarizat cu prevederile articolului 10 şi cu practica CEDO în privinţa cazurilor moldoveneşti, dacă cu o insistenţă demnă de o aplicare mai potrivită calcă pe aceeaşi greblă. Cu sinceritate mi-aş dori să cred că acest caz, al lui Druţă, nu este o regulă, ci mai degrabă o excepţie în rîndurile judecătorilor moldoveni.

În ceea ce priveşte lipsa în Moldova a cazurilor penale împotriva judecătorilor corupţi, am spus în repetate rînduri că actul de corupţie este o acţiune ascunsă şi nici o parte implicată la aceasta nu este interesată de descoperirea fărădelegii. De aceea, demonstrarea acestui act ilegal este extrem de complicat. Cele mai eficiente metode de luptă cu corupţia judecătorească ar putea fi investigarea manifestărilor materiale ale actului de corupţie, care se exprimă prin decizii judecătoreşti ilegale. Partea 1 a articolului 307 al Codului penal prevede răspunderea penală de pînă la cinci ani, iar partea a doua – pînă la şapte ani de închisoare pentru pronunţarea cu bună-ştiinţă de către judecător a unei hotărîri, sentinţe, decizii sau încheieri contrare legii.

Răspunderea penală este prevăzută şi pentru reţinerile, aresturile şi tragerea la răspundere penală ilegală. Aceste norme, în primul rînd şi pe deplină măsură, trebuie utilizate pentru combaterea corupţiei.

Acum un exemplu din practica moldovenească... Mulţi ani consecutiv încercam să obţinem ca şedinţele judecătoreşti să fie înregistrate audio. Am obţinut. Se înregistrează. Şi ce? Acum a apărut o altă problemă: în primul rînd, textul protocolului şedinţei de judecată nu corespunde înregistrării audio. În al doilea rînd, cînd avocatul solicită copia protocolului, după cum este prevăzut de lege, pentru întocmirea obiecţiilor oficiale, aceasta nu i se oferă! De ce? Cred că deoarece există un interes în luarea unor anumite decizii. Astfel de cazuri, la fel, sînt manifestare a corupţiei.

Mie personal, la Curtea de Apel Chişinău, cînd am solicitat oficial copia protocolului de la cancelarie, aceasta nu mi s-a oferit. Am fost nevoit să recurg la diferite şiretlicuri pentru a obţine ceea am dreptul de a solicita. Astfel de manifestări ale corupţiei trebuie să fie obiectul uneia dintre cele mai riguroase investigaţii. De asemenea, instanţele competente trebuie să purceadă la astfel de acţiuni imediat.

"I": În unul dintre interviurile acordate anterior dumneavoastră aţi declarat că „Moldova trebuie să se cureţe de cei corupţi şi apoi, cu demnitarii rămaşi, să desfăşoare reforme. Reformarea sistemului judecătoresc avînd judecători şi procurori corupţi este o iluzie”. Continuaţi să insistaţi asupra afirmaţiei că 4/5 judecători şi procurori trebuie concediaţi?

S.P.: Permiteţi-mi să încep cu ultima parte a întrebării. Eu, desigur, niciodată nu am stat să număr cîţi judecători corupţi sînt în Moldova, cîţi incompetenţi, cîţi bădărani, cîţi oportunişti şi, în genere, cîţi dintre aceştia merită să deţină această funcţie. Toate acestea sînt nişte categorii estimative şi fiecare dintre noi are propria opinie, bazată pe experienţa proprie.

Desigur, afirmaţia că patru din cinci judecători din Republica Moldova nu merită să poarte mantia de judecător este opinia mea proprie, bazată pe experienţa mea ca procuror, judecător şi avocat. Activînd în cadrul Curţii de la Strasbourg, am fost judecător-raportor în peste 1000 de cazuri. Prin mîinile mele au trecut sute de decizii judecătoreşti, emise de judecătorii moldoveni. Să spun că aceste decizii sînt prost întocmite – înseamnă a nu spune nimic! Astăzi, activînd ca avocat, comunicînd cu colegii mei, văd că problema nu doar că nu a încetat să existe, dar şi a evoluat în forme mai hidoase. În multe cazuri, la noi, în cadrul procesului de judecată nu sînt respectate principiile elementare de desfăşurare a acestuia.

Pe de altă parte, folosindu-mă de oportunitatea oferită de acest interviu, vreau să-mi cer scuze de la acei judecători cinstiţi, profesionişti şi incoruptibili, care cu demnitate îşi duc crucea judecătorească, oferindu-le oamenilor speranţa la dreptate. Posibil, citind declaraţia domnului Druţă, li s-a creat o părere greşită despre faptul că consider toţi judecătorii corupţi sau neprofesionişti. Vă asigur că nu este aşa şi vă asigur de profundul respect pe care îl am faţă de aceşti judecători. Totodată, nu pot fi de acord cu faptul că tema corupţiei şi neprofesionalismului multor judecători este un tabu şi nu poate fi discutată din cauza riscului de a primi sancţiuni.