Cui îi va reveni Termocom-ul?

Foto: noi.md

Olga MARCENCO

Săptămîna trecută guvernul a adoptat decizia privind fuzionarea întreprinderilor energetice din capitală – Întreprinderea Municipală „Termocom” şi două întreprinderi de stat CET-1 şi CET-2. Decizia însă va deveni definitivă doar după aprobarea ei de către Consiliul municipal Chişinău.

Proiectul restructurării corporative, financiare şi instituţionale a sistemului aprovizionării centralizate cu energie termică în Chişinău (SACETC) este discutat mai mulţi ani. Se zvonea că întreprinderea unificată ar putea nimeri în mîinile unor ”persoane interesate”, aşa cum s-a întîmplat cu Aeroportul Internaţional Chişinău şi ”Banca de Economii”.

În speranţa unui credit preferențial

Potrivit ministrului economiei Valeriu Lazăr, la crearea noii societăţi pe acţiuni se va ţine cont de preţul de piaţă al fiecărei structuri. Potrivit estimărilor companiei de consulting Price Waterhouse, Agenţia Proprietăţii Publice va deţine 96,83% din noua întreprindere, Consiliului municipal – 2,25% şi persoanele fizice – 0,92%. Deciziile vor fi adoptate de Consiliul de administraţie format din şapte persoane. Două dintre acestea vor trebui să reprezinte Consiliul municipal.

Ministrul economiei a explicat graba guvernului prin faptul că Banca Mondială este gata să ofere pentru această reorganizare un credit avantajos în valoare de 40 milioane de dolari SUA, pe un termen de 30 de ani, cu o dobîndă simbolică de 0,75%. Adică în condiţiile Agenţiei Internaţionale pentru Dezvoltare (IDA). Aceasta este ultima posibilitate a Moldovei de a contracta un asemenea credit la o astfel de dobîndă. „Trebuie să finalizăm perfectarea documentelor pînă la 31 decembrie. Pentru aceasta, Consiliul municipal trebuie să aprobe proiectul”.

Ministrul economiei a declarat că, probabil, jumătate din banii donatorilor vor fi utilizaţi pentru investiţiile în sistemul de aprovizionare cu căldură din Chişinău (reconstrucţia reţelelor termice subterane, modernizarea unor staţii de pompare, instalarea punctelor termice individuale etc.), iar cealaltă jumătate va fi folosită drept garanţie pentru achitarea datoriei faţă de Gazprom.

Va avea oare cvorum Consiliul municipal?

Toate procedurile trebuie aprobate la adunările acţionarilor întreprinderilor energetice şi la şedinţa CMC, care este acţionarul majoritar al SA „Termocom”. Valeriu Lazăr a menţionat că aici pot apărea probleme, însă el contează pe responsabilitatea consilierilor municipali, care, din cauza divergenţelor politice, ar putea lipsi Moldova de acest proiect ambiţios.

Pentru adoptarea deciziei, Consiliul municipal are nevoie de o majoritate de voturi. Fracţiunea comuniştilor (23 de consilieri), probabil, nu va susţine proiectul. Consilierii PCRM deja vorbesc că nu au de gînd să cedeze statului acest obiect strategic pentru Chişinău, fără un document bine pus la punct de fuzionare a întreprinderilor. Rămîn foarte multe întrebări: ce va fi cu tariful, contractele cu consumatorii, compensaţiile pentru nevoiaşi, care sînt alocate în prezent de primărie.

Din declaraţiile liderului Partidului Socialiştilor, Igor Dodon, care afirmă că în cazul fuzionării întreprinderilor din sistemul sectorului termoenergetic va fi majorat tariful la căldură, reiese că nici socialiştii nu vor susţine decizia.

Liberal-democraţii, care recent erau împotriva ideii de reorganizare a Termocom-ului, şi-au schimbat opinia. Acum ei afirmă că aceasta este singura posibilitate de a salva sistemul termoenergetic din capitală. Potrivit consilierului din partea PLDM, Ghennadi Ivaşcenko, „municipalitatea nu este în stare să achite datoriile SA „Termocom”, iar întreprinderea, în lipsa mijloacelor pentru modernizare, activează „la limită”, fapt ce ar putea conduce la o catastrofă tehnogenă. Primăria nu va mai avea o altă şansă de a soluţiona atît de avantajos această problemă.”

Liberalii (care s-au înfundat în divergenţele din interiorul partidului) deocamdată, nu au anunţat o poziţie comună. Însă cel puţin, unul dintre ei, Oleg Cernei, a asigurat cvorumul pentru „eşecul proiectului în Consiliul municipal” (23 consilieri PCRM, doi socialişti şi unul liberal, în total 26 din 51 de voturi). El şi-a expus punctul de vedere în cadrul unei conferinţe de presă.

În opinia lui, „în spatele deciziei Ministerului Economiei de a fuziona CET-1, CET-2 şi SA „Termocom” se află interese meschine. Eu sînt împotriva unui asemenea scenariu. Pe de o parte, consiliul este chemat la colaborare, iar pe de alta – la începutul lunii noiembrie, niciun reprezentant al Ministerului Economiei nu a venit la întîlnirea planificată din timp cu reprezentanţii fracţiunilor Consiliului municipal Chişinău, pentru a examina detaliile procesului de fuzionare şi de acordare a creditului. Iar peste o săptămînă, guvernul deja a adoptat o decizie în acest sens. Ne-au dus de nas”.

Oleg Cernei a declarat că consilierii sînt îngrijoraţi de această grabă şi că ei se tem că formarea unei noi întreprinderi va constitui o pîrghie politică împotriva municipalităţii.

Însă şi Oleg Cernei nu este consecvent în declaraţiile sale. În martie 2010, cînd, potrivit deciziei Curţii Supreme de Justiţie, SA „Termocom” a trecut în subordinea Consiliului municipal Chişinău, el declara că „datoriile întreprinderii de 2,2 miliarde de lei sînt o povară pentru oraş”, iar acum acestea nu-l mai sperie...

Deocamdată, nu este clară poziţia primarului general Dorin Chirtoacă în această problemă. Din neatenţie sau intenţionat, edilul capitalei nu pune în discuţie problema fuziunii. Iar între timp, confruntarea dintre Consiliul municipal şi Ministerul Economiei ar putea fi evitată.

Studiind istoria Termocom-ului, se poate de constatat că autorităţile locale, dacă aveau voinţă politică, au avut o şansă legală de a salva întreprinderea de la faliment. Acest lucru putea fi făcut anul trecut, dar şi în anul curent. Pentru aceasta trebuiau făcute doar două lucruri: achitarea plăţilor curente ale întreprinderii şi 5,4% din datoriile istorice (aproximativ 67 mil. lei), care erau acumulate pe conturile întreprinderii în februarie 2012.

Amintim că Termocom se află în procedură de insolvabilitate din anul 2002, din cauza datoriilor. În februarie 2009, guvernul a prelungit procedura de faliment cu trei ani, iar apoi acest termen a mai fost extins cu doi ani. Potrivit deciziei judecătoreşti, Termocom trebuie să achite creditorilor 5,4% din suma datoriei anulate anterior. După aceasta, creditorii trebuiau să adopte o decizie privind sistarea procesului de insolvabilitate a furnizorului de căldură. Însă administratorii procedurii de faliment, unul după altul, au sabotat aceste plăţi. Drept rezultat, creditorii au schimbat condiţiile – decizia privind sistarea procedurii de insolvabilitate a furnizorului de căldură va fi adoptată doar în cazul în care întreprinderea va achita toate plăţile, ţinînd cont şi de datoria de 1,5 miliarde de lei.

Cu alte cuvinte, dacă autorităţile locale nu ar fi imitat o activitate furtunoasă, dar s-ar fi ocupat într-adevăr de această problemă, atunci acum ar fi deţinut controlul asupra acestei întreprinderi. Experţii spun că aceste jocuri cu întreprinderea pot fi înţelese doar de cîţiva oameni. Şi că aceştia nu trebuie căutaţi prea mult.

Variante posibile

Acum alte variante pentru Termocom nu există, spun experţii. Procesul a demarat şi nu poate fi oprit. Activele întreprinderii, oricum, vor ajunge în mîinile statului. De bună voie, prin aprobarea Consiliului municipal sau forţat. Valeriu Lazăr nu ascunde acest lucru şi spune că rezistenţa Consiliului municipal va conduce la fuzionarea prin lege a întreprinderilor complexului energetic. În acest caz nu va fi nevoie de o aprobare a CMC ca acţionar majoritar.

Guvernul ar putea utiliza două variante. Prima – să utilizeze Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică. A doua – să iniţieze procedura de lichidare a Termocom-ului în instanţă, în rezultatul căreia toate activele întreprinderii vor fi preluate de creditori, adică de CET-1 şi CET-2. Însă în ambele cazuri va fi ratat creditul Băncii Mondiale, deoarece va trece mult timp.

Despre datorii

În calitate de argument pozitiv pentru procesul iniţiat, autorităţile invocă faptul că va fi soluţionată problema datoriilor istorice. Din suma totală a datoriilor întreprinderilor din sectorul termoenergetic (2,5 miliarde de lei) 140 de milioane de dolari constituie datoriile faţă de Moldovagaz. Valeriu Lazăr spune că se poartă negocieri privind restructurarea datoriei pe un termen de 15 ani.

Însă experţii menţionează că restructurarea nu înseamnă anularea. Noua întreprindere va prelua toate datoriile şi în viitor, creditorului, adică companiei Gazprom, îi va fi mai uşor să ceară aceste datorii prin intermediul companiei afiliate Moldovagaz. Asta deoarece în loc de trei întreprinderi va fi blocat contul uneia.

Funcţionarii de la guvern mai vorbesc şi despre atractivitatea viitoarei întreprinderi pentru investitori. Însă experţii susţin că niciunul dintre investitorii serioşi, în afară de cei ruși, nu va manifesta interes faţă de privatizarea noii societăţi, şi anume din cauza datoriilor. Activele întreprinderii nu valorează atît. Adică real, de această întreprindere ar putea fi interesată doar compania „Gazprom” sau întreprinderile afiliate ei...

Despre tarife şi reduceri de cadre

Autorităţile declară că fuzionarea va conduce la reducerea tarifelor. Însă imediat precizează că negocierile continuă, dar că populaţia nu trebuie să-şi facă griji în următorii zece ani. Ulterior tarifele ar putea creşte, însă majorarea lor va constitui cel mult 2% pe an.

Oleg Cernei a declarat că acest proiect presupune majorarea imediată a tarifelor. „Primul scenariu arată o majorare mediată a tarifului cu 10%, cu o creştere anuală de 1%, pentru achitarea datoriilor din fluxurile operative băneşti timp de 10 ani. Totodată, nu este respectat principul european. Cum o companie poate fi în acelaşi timp şi producător, şi distribuitor, şi furnizor? Noi creăm astfel un megamonopol, un monstru. Din punct de vedere oficial, aceasta este o intenţie nobilă, însă ascunde, de fapt, interese meschine”.

Alţi experţi cred că fuziunea este o decizie pur juridică şi că nu are legătură cu politica tarifară. Cel puţin, în plan economic. Din acest punct de vedere, tarifele ar putea creşte în cazul scumpirii gazelor sau dacă va creşte inflaţia, în special, dacă BNM îşi va continua politica monetară în aceeaşi direcţie ca acum. Iar discuţiile privind majorarea sau reducerea tarifelor nu sînt altceva decît manipulare a opiniei publice.

Mai există însă şi problema angajaţilor întreprinderilor. Oleg Cernei vorbeşte despre concedieri în masă – reducerea a peste 900 de angajaţi ale celor trei companii. Valeriu Lazăr neagă aceste afirmaţii. Alţi experţi spun că această fuzionare va conduce la o reducere nesemnificativă a aparatului birocratic. Fiecare întreprindere – CET-1, CET-2 şi Termocom au directori, contabili, management etc. E posibil ca după fuziune în loc de trei administraţii să fie una. Iar în rest, noua întreprindere va avea nevoie în continuare de ingineri, lăcătuşi etc.