Siguranța alimentelor, printre preocupările autorităților moldovene

Foto: dli.ro

Victor SURUGIU

În Uniunea Europeană, faţă de produsele alimentare sînt înaintate cerinţe deosebite: acest grup de mărfuri ajunge pe rafturi doar după o verificare minuţioasă a securităţii. Europenii aşteaptă o abordare similară şi din partea autorităţilor moldovene. Prin acest fapt se explică modificarea în masă a legislaţiei, a normelor şi regulamentelor privind consumul. În ultimul timp, în Moldova au fost adoptate zeci de acte noi ce reglementează acest domeniu. Însă dacă pe hîrtie majoritatea regulilor corespund celor europene, atunci în realitate numărul încălcărilor nu se reduce, iar interesele consumatorilor se află pe ultimul loc. Ţara noastră abia urmează să stabilească o practică civilizată a relaţiilor dintre vînzător şi cumpărător.

De la producţie la vînzări

Blocul de modificări este îndreptat spre punerea în practică a experienţei ţărilor europene în special, în domeniul inofensivităţii alimentelor. Principalele cerinţe vor fi înaintate producătorilor, însă în zona responsabilităţii intră şi vînzătorii şi furnizorii produselor alimentare. Noua Lege cu privire la stabilirea principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei privind siguranţa alimentelor prevede verificarea tuturor etapelor de producţie – importul, producţia, păstrarea, transportul, vînzarea. Dacă marfa este recunoscută drept periculoasă, accesul ei pe piaţă îi este interzis.

Întreprinzătorii ce activează în sectorul alimentar au fost obligaţi să aplice pe producţie inscripţii privind posibilele consecinţe negative. O altă prevedere se referă la faptul că etichetele, publicitatea şi ambalajul produselor alimentare nu trebuie să ducă în eroare consumatorul. Aceasta se referă la formă şi aspect, la ambalaj, la modul de prezentare şi ambianţa în care sînt amplasate. Comercianţii sînt obligaţi să posede informaţia privind furnizorii tuturor mărfurilor, care, în cele din urmă, pot nimeri pe masa oamenilor. De supravegherea respectării noilor reguli se va ocupa Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor.

Măsuri suplimentare au fost introduse şi în Strategia în domeniul protecţiei consumatorilor pentru 2013-2020. În special, se prevede simplificarea procesului de protecţie şi obţinere a compensaţiilor, asigurarea securităţii mărfurilor şi serviciilor, desfăşurarea unor programe informativ-cognitive pentru consumatori şi antreprenori. Totodată, experţii menţionează că nu putem conta pe implementarea completă a documentului strategic. Multe prevederi dintr-o strategie anterioară au rămas doar pe hîrtie.

Termenul limită – 14 zile

Pînă acum multe reguli nu funcţionau şi din cauză că pentru nerespectarea lor nu erau prevăzute sancţiuni. Sau pedepsele erau atît de nesemnificative, încît vînzătorii nici nu le luau în seamă. Această lacună va fi înlăturată de modificările la Codul contravenţional, prin care sînt înăsprite pedepsele pentru vînzătorii nedisciplinaţi. Este vorba, în special, despre responsabilitatea pentru informarea eronată sau incompletă a consumatorilor despre produse şi servicii, despre caracteristicile calitative şi proprietăţile acestora, despre nivelul de siguranţă, precum şi despre lipsa cărţii de reclamaţii, neafişarea acesteia într-un loc vizibil sau refuzul de a înregistra reclamaţia.

Sancţiunile administrative vor fi aplicate şi în cazul tergiversării examinării plîngerii – pentru aceasta administratorul are la dispoziţie 14 zile calendaristice. În ţările UE vînzătorul nu-i poate refuza cumpărătorului dacă nu dispune de probe ce i-ar demonstra vinovăţia. Această practică este implementată acum şi în Moldova, iar orice abatere de la ea se pedepseşte cu amendă. Totodată, vina cumpărătorului poate fi demonstrată doar printr-o expertiză tehnică, desfăşurată în acelaşi termen de 14 zile şi achitată de vînzător.

Modificările, de asemenea, precizează că vînzătorul nu are dreptul să refuze neîntemeiat înlocuirea sau compensarea preţului produselor alimentare şi cosmetice, precum şi a mărfurilor nealimentare ce nu pot fi utilizate conform destinaţiei. De exemplu, nu sînt potrivite modelul, mărimea sau culoarea. Pentru înlocuirea acestor cumpărături, de asemenea, se aplică termenul de 14 zile. Totodată, sancţiunile băneşti vor deveni un factor restrictiv nu pentru toţi comercianţii: mărimea amenzii, de regulă, constituie 1-2 mii de lei pentru persoanele cu funcţii de răspundere şi 3-4 mii pentru întreprinderi.

”Deschideţi, inspecţia!”

În acelaşi timp, sînt fortificate poziţiile Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor. Această instituţie are tot mai puţine motive pentru a justifica lipsa pîrghiilor de influență asupra contravenienţilor. Aceasta trebuie să activeze conform programelor anuale şi orarelor trimestriale de verificări – ţinînd cont de reclamaţiile consumatorilor, a informaţiilor din presă şi a propunerilor din partea organelor competente.

Dacă într-o unitate comercială parvin permanent plîngeri sau există suspiciuni întemeiate privind nerespectarea legii, atunci aceasta trebuie vizitată în primul rînd, fiind aplicate sancţiuni administrative. Controlorului i se oferă acces liber spre locurile de prestare a serviciilor, de producere sau de păstrare a mărfurilor. În cazurile în care administraţia sau personalul pune piedici, atunci inspectorul are dreptul să cheme poliţia. Au fost introduse şi sancţiuni pentru împiedicarea activităţii inspectorilor.

Totodată, noile reguli le interzic controlorilor să lucreze conform unui orar arbitrar. Pentru a vizita un punct comercial, ei au nevoie de o îndreptare specială, în care sînt indicate data verificării, denumirea companiei, numele inspectorului. Se prevede că o asemenea abordare va permite reducerea riscului de corupţie şi nu-i va permite controlorului să-şi aleagă „victima” după bunul lui plac.

„După modificarea legislaţiei a apărut o şansă ca practica neglijării drepturilor consumatorilor să dispară. Asta dacă cetăţenii îşi vor cunoaşte drepturile, iar organele de control vor reacţiona operativ la reclamaţii. Totodată, Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor, ca şi alte structuri de control, nu trebuie să stea în aşteptarea plîngerilor”, au menţionat pentru portalul nostru surse din cadrul Uniunii Consumatorilor din Moldova.

În responsabilitatea lor intră controalele regulate ale magazinelor alimentare, a centrelor comerciale, a pieţelor şi altor puncte comerciale ce intră în zona de risc. Campaniile informaţionale trebuie să fie urmate de acţiuni concrete de stabilire a ordinii în sectorul comerţului cu amănuntul. Cel puţin, o serie de verificări neplanificate privind respectarea prescripţiilor de securitate a alimentelor, a corectitudinii marcării producţiei alimentare etc. În caz contrar, este foarte probabil că o bună parte din toate regulile noi nu vor fi aplicate în practică”.