Alexandru Slusari: Crearea Zonei de Liber Schimb cu UE este o necesitate

Foto: pan.md

Crearea Zonei de Liber Schimb RM-UE va avea un impact negativ asupra agriculturii, însă acest lucru este o necesitate. Această declaraţie a fost făcută, marţi, în cadrul şedinţei Consiliului consultativ pe lîngă Ministerul Economiei, la care a fost prezentată "Foaia de parcurs privind dezvoltarea competitivităţii Republicii Moldova" de către preşedintele Asociaţiei producătorilor agricoli Uniagroprotect, Alexandru Slusari.

Potrivit Agenţiei "Infotag", el a spus că "regimul de comerţ asimetric cu UE, care există la această etapă, este mult mai favorabil pentru producătorii agricoli din Moldova".

"Noi, deocamdată, nu sîntem pregătiţi de deschiderea pieţelor pentru produsele din UE. Produsele agricole moldoveneşti nu sînt competitive faţă de cele europene", a motivat Slusari.

Potrivit lui, lipsa competitivităţii producţiei agricole autohtone este explicată de factori obiectivi, dar şi subiectivi.

"Printre motivele obiective se numără problema mentalităţii, neînţelegerea. Printre motivele subiective – accesul la finanţare. De exemplu, în ţările Uniunii Europene subvenţiile pentru sectorul agricol constituie 250 de euro la ha, în timp ce în Moldova – 18 euro. Chiar şi în Ucraina, ţara vecină, subvenţiile sînt în mărime de 60 de euro la ha, în Rusia – 80 de euro, România – 130 de euro", a spus Slusari.

El a ţinut să remarce că "agricultorii sînt puşi în condiţii inechitabile".

"Eu am o atitudine foarte pragmatică faţă de crearea Zonei de Liber Schimb cu UE. Pe de o parte, Moldova nu poate să nu semneze Acordul, pe de altă parte, dacă nu vor fi întreprinse măsuri, noi pur şi simplu vom pierde cîteva direcţii din sfera agricolă", susține preşedintele Uniagroprotect.

El consideră că unica soluţie a acestei probleme este declararea agriculturii ca domeniu prioritar.

"Este necesar de a identifica fonduri străine, dar şi naţionale pentru a spori competitivitatea acestei ramuri. Agricultorii visează la asemenea surse, care au fost alocate pentru drumuri. Fondul rutier depăşeşte 1 mld. lei, în timp ce fondul de subvenţionare a agriculturii constituie 460 mil. lei", a spus Slusari. El a îndemnat autorităţile să-şi consolideze eforturile în vederea protejării businessului autohton.

"În cadrul negocierilor cu FMI, toate cedările se fac pe seama agriculturii", a menţionat cu nemulţumire preşedintele Uniagroprotect. Alexandru Slusari a remarcat că "toate deciziile din ultimii ani au fost adoptate fără a fi consultată comunitatea oamenilor de afaceri şi nicio propunere făcută de ei nu a fost auzită".