Înlăturarea lui Morsi în Egipt, o lovitură dată coaliţiei anti-Assad

Foto: itar-tass.com

Pînă nu demult Egiptul era una dintre cele mai active ţări musulmane care încercau să obţină înlăturarea de la putere a preşedintelui sirian Bashar al-Assad.

În timpul numeroaselor mitinguri de la Cairo, activişti ai fostului partid aflat la putere, Fraţii Musulmani, îndemnau chiar la jihad împotriva guvernului alawit din Siria. Însă, în mod inopinat s-a prăbuşit nu regimul lui Assad, ci cel al lui Mohamed Morsi, iar acest lucru poate face ca Egiptul să se retragă, cel puţin pentru o perioadă, de pe lista adversarilor Damascului, notează cotidianul rus Izvestia, citat de Agerpres.

Autorităţile siriene nu-şi ascund satisfacţia în legătură cu aceste ultime evenimente din Egipt. 'Ceea ce se întîmplă în Egipt înseamnă prăbuşirea aşa-zisului islam politic. Aceasta este soarta tuturor celor care încearcă să folosească religia în scopuri politice sau meschine', a declarat cu satisfacţie nedisimulată Bashar al-Assad, pentru presa siriană.

Într-adevăr, este vorba de o slăbire generală a coaliţiei anti-Assad care s-a creat în lumea musulmană, în condiţiile în care Egiptul, chiar dacă în ultimii ani s-a confruntat cu mari probleme financiare, rămînea mereu centrul spiritual al islamului şi un punct de orientare pentru vecinii din regiunea arabă, subliniază Izvestia.

'Coaliţia anti-Assad se află în criză. 'Primăvara arabă' s-a răsfrînt nu doar asupra Egiptului, ci şi asupra multor altor ţări, preocupate acum de probleme interne, cum este, de exemplu, şi Turcia', a explicat pentru cotidianul rus menţionat Serghei Sereghicev, expert în cadrul Institutului moscovit pentru Orientul Mijlociu.

Totodată, potrivit lui Sereghicev, serviciile secrete egiptene, extrem de avizate în ceea ce priveşte evenimentele din Orientul Mijlociu, continuă să monitorizeze situaţia din Siria. 'Dată fiind instabilitatea din patrie, ele nu au cîtuşi de puţin nevoie ca din Siria în Egipt să se îndrepte un flux de arme şi de mercenari-islamişti', consideră expertul rus.

Pe de altă parte, nu este de aşteptat ca slăbirea blocului anti-Saad să ducă imediat la începerea de întrevederi ale foştilor adversari cu preşedintele sirian şi la sprijinirea sa în războiul împotriva opoziţiei. 'Este puţin probabil ca Egiptul să-şi schimbe în mod radical abordarea şi să începe să colaboreze cu Assad. Egiptul este un stat sunnit, iar opţiunea pentru blocul sunnit (Turcia, Arabia Saudită, Qatar) va fi probabil menţinută', opinează şeful Comisiei pentru afaceri internaţionale din cadrul Dumei de Stat, Aleksei Puşkov.

Însă, fie şi numai neutralizarea, chiar şi temporară, a uneia dintre ţările coaliţiei anti-Assad ar putea detensiona situaţia pentru Damasc. În ultima vreme, trupele guvernamentale siriene sînt în mod evident în avantaj, ele reuşind să-i blocheze pe combatanţii Armatei Siriene Libere în oraşul Homs şi ducînd o ofensivă pe întreg teritoriul ţării.

În prezent, cînd coaliţia anti-Assad s-a dovedit slăbită, multe depind de monarhiile din Golful Persic, subliniază Izvestia. 'Arabia Saudită şi Qatarul - iată nucleul acestei coaliţii. Ele vor continua să livreze opoziţiei siriene arme şi combatanţi', afirmă Serghei Demidenko, expert orientalist în cadrul Institutului pentru studii şi analize strategice de la Moscova.

De altfel, chiar şi acestor ţări bogate le va fi dificil să-i sprijine pe adversarii lui Assad. Dacă înainte ele puteau să agite drapelul coaliţiei, acum vor fi evidente interesele lor personale, orientate către sprijinirea sunniţilor şi extinderea influenţei lor pe teritoriul Siriei.

Temîndu-se că vecinii lor, preocupaţi de propriile probleme, nu o vor putea ajuta în mod real, opoziţia siriană şi-a înteţit la rîndul său acţiunile. În data de 4 iulie, ea a desfăşurat la Istanbul o nouă reuniune, pentru a alege în sfîrşit un lider, pentru a demonstra astfel că este unită şi a putea primi arme din Occident.