Refuzul de a oferi informaţii despre persoanele date în căutare - practică europeană

Refuzul de a oferi presei datele persoanelor date în căutare este o practică europeană ţi internaţională, ce are drept scop protejarea vieţii private a persoanei, a comunicat miercuri, în cadrul şedinţei Centrului de Investigaţii Jurnalistice, specialistul principal al Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Special din cadrul MAI, Sergiu Bozian.

Potrivit agenţiei INFOTAG, discuţiile jurnaliştilor şi oamenilor legii s-au axat în jurul subiectului "Lista persoanelor aflate în căutare naţională şi internaţională - secret de stat sau informaţie de interes public?".

Bozian a menţionat că articolul 8 al Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal prevede că "Prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la condamnări penale, măsuri procesuale de constrîngere sau sancţiuni contravenţionale poate fi efectuată numai de către sau sub controlul autorităţilor publice".

"Imediat ce o persoană este urmărită penal, datele despre aceasta sînt atribuite categoriei "speciale". De aceea, darea în căutare este o chestiune strict a instituţiilor publice, de obicei judecătorii şi MAI", a spus el.

"Darea în căutare naţională nu înseamnă că persoana este dată în căutare naţională publică", a spus funcţionarul.

Reprezentantul Inspectoratului General al Poliţiei, Ion Spînu, a spus că la fiecare inspectorat de pe teritoriul republicii există un panou special al persoanelor date în căutare cu datele care pot fi cunoscute de orice doritor, inclusiv de jurnalişti.

"Informaţiile sînt destul de limitate. E vorba de nume şi prenume, data naşterii şi descrierea externă", a spus el, fără a preciza numărul celor daţi în căutare.

Membrul Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Stela Carpov, consideră că în ultimii ani "autorităţile au creat o problemă artificială, legată de protecţia datelor cu caracter personal, pentru a limita accesul jurnaliştilor la informaţii".

"De obicei, ni se refuză accesul la datele despre persoană prin trei motive: secret de stat, informaţie privată sau datele personale ale cetăţeanului. O mare parte din jurnalişti consideră că autorităţile merg pe calea rezistenţei minime - oferă datele solicitate la discreţia personală", susţine ea.