Întoarcerea Moldovei spre Est, numită ”necesitate operativă”

Vectorul eurasiatic al politicii externe a Moldovei devine o necesitate operativă.

În condițiile create Uniunea Europeană este nevoită să soluționeze propriile probleme fără a ține cont de țările în curs de integrare, printre care se numără și Moldova și Ucraina. Portalul „Eurasia Daily” a analizat situația ce ține de integrarea Moldovei în UE și intenția de a deturna vectorul politic spre Uniunea Vamală, exprimată de președintele Igor Dodon, relatează NOI.md.

Potrivit autorului articolului publicat în „Eurasia Daily”, pînă la un timp calea europeană de dezvoltare a Moldovei a fost, practic, fără alternativă și relativ fără conflicte. Însă situația s-a schimbat în momentul în care dubiile legate de intransigența acestei căi au apărut chiar în UE. În societatea moldovenească au crescut rîndurile euroscepticilor, a căror opinie a fost exprimată de președintele Igor Dodon. În cadrul primei vizite oficiale în Rusia, efectuate în calitate de președinte, Dodon a declarat că semnarea Acordului de asociere cu UE nu a oferit Moldovei niciun avantaj, ci doar a blocat accesul producătorilor la piața rusească cu perspective mai mari.

Chiar și cea mai succintă analiză a consecințelor intrării în vigoare a prevederilor Acordului de asociere cu UE, potrivit autorului publicației, ne permite să facem concluzii dezamăgitoare pentru Moldova. „Substituirea pieței rusești cu cea occidentală, oferită de Uniunea Europeană, a arătat suspectă de la bun început. Lipsea cota la exportul de vinuri netaxat, totodată, era vădit faptul că Chișinăul practic nu are șanse pe piața europeană. Producătorilor moldoveni li s-a sugerat să reducă exportul netaxat de peste 2,5 ori. Din celelalte propuneri exotice se poate de menționat, spre exemplu, cota de 600 de tone la exportul de carne de pasăre, pe cînd volumul propriei producției constituie 4,5 mii de tone, sau cota de 7 mii de tone la exportul de orz, pe cînd propria producție constituie 230 de mii de tone.

Potrivit concluziilor autorului publicației, UE soluționează propriile probleme fără a ține cont de interesele țărilor în curs de integrare. „Vremea «vitrinelor», chiar a celor puțin atractive, precum și cele ale Țărilor Baltice, probabil, s-a încheiat pentru totdeauna. Bruxellesul, care balansează la un pas de recesiune și de criză legată de datorii, probabil, nu va mai fi capabil să-și permită nici cea mai mică caritate. Viitoarea cotitură a Moldovei și Ucrainei, prin urmare, nu mai face parte din jocul tradițional al Chișinăului și Kievului de echilibrare a influenței Rusiei și Occidentului, ci o necesitate operativă vitală”, a conchis jurnalistul.

Precizăm că la 27 iunie 2014 Moldova a semnat Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, reglementat de prevederile DCFTA. Pe lîngă fostul prim-ministru al Moldovei Iurie Leancă, documentul respectiv a fost semnat de președintele Ucrainei, Piotr Poroșenko, și fostul prim-ministru al Georgiei Irakli Garibașvili.

În cadrul întrevederii cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, care a avut loc pe 17 ianuarie, președintele Igor Dodon a declarat despre necesitatea denunțării Acordului de asociere cu UE. El și-a mai exprimat speranța că acest lucru va putea fi realizat după viitoarele alegeri parlamentare, care, în opinia lui, vor fi cîștigate de Partidul Socialiștilor și forțele politice aliate. După denunțarea acestui acord, potrivit lui Dodon, se va putea iniția apropierea de Uniunea Vamală.