Accesul post-Brexit al Marii Britanii la proiecte publice de 1.700 miliarde dolari depinde de bunăvoinţa vecinilor săi europeni. Din păcate, Moldova îi poartă pică Marii Britanii şi a decis să se alăture mai multor ţări în demersul de blocare a reintrării acesteia în Acordul OMC pentru achiziţii publice (GPA).
Acordul înlesneşte procesul de ofertare pentru contracte publice, inclusiv pe piaţa americană de 837 mld. dolari.
Cum s-a ajuns la această situaţie? Corina Cojocaru, reprezentant al Moldovei la OMC, şi echipa acesteia nu au putut intra în Marea Britanie anul trecut cînd au dorit să discute pe marginea viitoarei lor relaţii cu această ţară după Brexit.
Iar Cojocaru n-a uitat. „Nu am putut obţine o viză şi un paşaport diplomatic pentru a merge în Londra să negociem cu privire la achiziţiile publice. Nimeni nu ne-a acordat atenţie timp de şase-şapte luni“, a declarat aceasta.
Biroul britanic care procesează cererile de acordare de vize nu a făcut niciun comentariu. Susţinătorii Brexitului au venit cu o viziune a unui viitor în care Marea Britanie obţine noi acorduri pe pieţe care i-au fost anterior închise din cauza apartenenţei sale la UE. În realitate însă, toate ţările care au suferit incidente de genul celui în care au fost implicaţi moldovenii ar putea reacţiona.
Pentru Cojocaru, ceea ce s-a întîmplat o face să se întrebe cum ar putea furnizorii moldoveni care fac oferte pentru proiecte din Marea Britanie concura cu alţii din alte ţări care au intrat mai uşor în Marea Britanie, dacă delegaţia sa nu a putut obţine vize la timp.
Moldovei i s-au alăturat SUA, Noua Zeelandă, Japonia, Coreea de Sud, Ucraina şi Israelul în a exprima temeri că cererea Marii Britanii nu s-a ridicat la înălţimea aşteptărilor.
Adăuga comentariu