Ambasadorul Ucrainei în Moldova: Relațiile dintre țările noastre sînt "condamnate" să fie de bună vecinătate

Pe 12 ianuarie, după o pauză îndelungată, va avea loc o întrevedere între președintele țării noastre și cel al țării vecine Ucraina. În ajunul acestui eveniment, site-ul Noi.md a solicitat Ambasadorului Ucrainei în Republica Moldova, Marko Shevchenko, un interviu.

Domnule Ambasador, ați venit în țara noastră într-o perioadă destul de complicată - în luna februarie a anului trecut, cînd abia începuse pandemia de coronavirus. Cum a afectat acest lucru activitatea Dvs. și a Ambasadei în general?

Într-adevăr, am fost nevoit să-mi încep activitatea în calitate de Ambasador al Ucrainei în Moldova într-o perioadă dificilă. Restricțiile impuse în legătură cu pandemia și-au pus amprenta asupra activității nu doar a Ambasadei, dar și a întregului serviciu public atît din Ucraina, cît și din Moldova. După începerea pandemiei, a trebuit să învățăm cu toții să lucrăm în condiții noi. În plus, Ambasada, de asemenea, a fost nevoită să depună eforturi considerabile timp de cîteva luni pentru a asigura revenirea în Ucraina a aproape trei sute de cetățeni de-ai noștri, care din diferite motive nu au reușit să facă acest lucru pînă la închiderea frontierei moldo-ucrainene. Din fericire, în toată această perioadă, colegii mei de la secția consulară a Ambasadei au făcut față cu succes acestor sarcini, dînd dovadă de un nivel înalt de profesionalism, iar partenerii moldoveni – de o extraordinară receptivitate și dorință de a lucra în regim 24/7. Profitînd de ocazie, aș dori să le mulțumesc încă o dată tuturor pentru ajutorul neprețuit.

Care dintre proiectele comune moldo-ucrainene ați fost nevoiți să le amînați în această perioadă și există acum posibilitatea de a reveni la ele?

Din păcate, noi nici acum nu ne putem întoarce la multe proiecte. Pandemia încă nu s-a terminat și noi cu toții continuăm să simțim impactul său negativ asupra vieții economice din țările noastre și asupra cooperării reciproce în domeniul umanitar și în alte domenii.


Cum apreciați nivelul modern al relațiilor moldo-ucrainene?

Ucraina și Moldova sînt două țări vecine și prietenoase. În ele trăiesc oameni sinceri și prietenoși, care în repetate rînduri și în diferite forme au demonstrat că doresc să-și vadă țara ca parte a unei mari familii europene. Apropo, în Ucraina, integrarea europeană și euro-atlantică sînt întroduse în prevederi corespunzătoare ale Constituției. Prin urmare, relațiile dintre țările noastre sînt "condamnate" să fie de bună vecinătate și de parteneriat. Sînt sigur că vizita Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, care începe luni, 11 ianuarie, nu doar va confirma acest lucru, dar și va deschide larg fereastra spre noi oportunități de colaborare reciproc avantajoase între țările noastre.

În Moldova sînt foarte populare și solicitate produsele fabricate în Ucraina. Dar există produse moldovenești în țara dumneavoastră?

În Ucraina sînt solicitate multe mărfuri din Moldova. O pondere considerabilă în import este ocupată de livrările de vinuri, materie primă vinicolă, alcool etilic, struguri și alte fructe, sucuri de fructe etc. Pe rafturile majorității supermarketurilor ucrainene cumpărătorul poate găsi cu ușurință vinurile celor mai cunoscute brandurilor moldovenești.

De asemenea, în Ucraina se bucură de o cerere țesăturile din bumbac, covoarele, unele tipuri de echipamente mecanice, produsele din metale feroase, precum și cerealele, în special porumbul și semințele de floarea-soarelui.

De mai mulți ani, între Ucraina și Republica Moldova este în vigoare acordul de Liber Schimb, care nu prevede aplicarea unor bariere care ar împiedica livrarea reciprocă a mărfurilor pe piețele țărilor noastre.

În încercarea de a crea condiții și mai favorabile pentru comerț, Ucraina și Moldova studiază posibile completări la prezentul acord, care va permite utilizarea în comerțul bilateral a preferințelor prevăzute de Convenția Regională privind regulile preferențiale pan-euro-mediteraneene de origine a produsului.

În ultimii patru ani, președinții țărilor noastre nu s-au întîlnit, nu au făcut cunoștință, nu au discutat cele mai actuale probleme. Cum credeți, ce i-a împiedicat să facă acest lucru?

Ucraina a fost întotdeauna foarte sensibilă la orice fel de declarații care pun la îndoială integritatea și suveranitatea teritorială. Mai ales am început să reacționăm brusc la astfel de manifestări după începerea războiului și ocupația temporară de către Federația Rusă a Peninsulei Crimeea și a unor raioane din regiunile Donețk și Lugansk ale Ucrainei. Din păcate, fostul președinte al Republicii Moldova, I. Dodon, la un moment dat, nu a putut evita o astfel de declarație în privința Crimeei ucrainene, ceea ce nu a putut să nu afecteze contactele moldo-ucrainene.

Ce subiecte vor fi discutate la întrevederea între Maia Sandu și Volodymyr Zelensky? Vor fi semnate unele documente concrete, acorduri?

Ucraina a apreciat faptul că prima sa vizită în străinătate, președintele Moldovei, doamna Sandu, a decis să o efectueze la Kyiv.

Deoarece aceasta va fi prima întîlnire a președinților țărilor noastre din ultimii ani, șefii celor două state vor discuta o gamă largă de subiecte. Printre care, desigur, și lupta cu pandemia COVID-19, și eforturile comune pentru a reduce la minimum efectele sale negative, și sprijinul reciproc pe arena internațională, și cooperarea economică, inclusiv în sectorul energetic, și noi proiecte de infrastructură menite să faciliteze tranzitul și transportul, precum și dezvoltarea turismului reciproc și alte domenii de interes comun.

De asemenea, președinții vor discuta sprijinul reciproc și cooperarea în calea realizării aspirațiilor europene ale Moldovei și Ucrainei.

Ucraina este cea mai apropiată țară vecină a Moldovei, iar procesele care au loc acolo într-un fel sau altul se răsfrîng și asupra noastră. De exemplu, - și site-ul nostru a scris în repetate rînduri despre acest lucru - din cauza construcției mai multor noi hidrocentrale ucrainene pe Nistru, artera noastră principală de apă deja s-a mîlit, iar în curînd Chișinăul ar putea rămîne fără apă potabilă. Există vreo posibilitate de a preveni această situație?

Nu m-aș grăbi să concluzionez că Ucraina este vinovată de înămolirea Nistrului, ca urmare a cărui fapt Chișinăul ar putea rămîne fără apă potabilă. Aceasta este o manipulare destul de brutală, care se bazează pe emoții, nu pe fapte.

Încă în 2012, guvernele Ucrainei și Moldovei au semnat un acord de cooperare în domeniul protecției și dezvoltării durabile a bazinului rîului Nistru. Totodată, a fost creată așa-numita "Comisie Nistreană", sarcina principală fiind utilizarea rațională și ecologică a resurselor naturale și a ecosistemelor bazinului rîului Nistru. La ședințele sale participă și experți ai Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, ai Comisiei Europene pentru mediu a ONU, Delegației UE în Moldova, OSCE și Fondului Ecologic Global. Încă la prima ședință a Comisiei, experții internaționali au prezentat rezultatele preliminare ale cercetării privind impactul hidroenergeticii asupra rîului Nistru. Acestea denotă lipsa reală a influenței negative a nodului hidroelectric complex de pe Nistru asupra apelor rîului din aval și dependența clară a volumelor de apă pe porțiunea de mijloc a rîului (frontiera Ucrainei și Moldovei) doar de factorii naturali. Mai mult, experții au subliniat rolul pozitiv al rezervoarelor pentru minimizarea consecințelor inundațiilor catastrofale și posibilitatea reglării sezoniere a volumelor de apă pe cursul rîului Nistrului pentru asigurarea necesităților de alimentare cu apă a populației.

În prezent, Ucraina a oprit construcția de noi centrale hidroelectrice pînă la obținerea rezultatelor expertizei ecologice complete.

Nici Ucraina, nici Moldova astăzi nu pot opri încălzirea generală a climei. Dar, în puterea noastră este să nu mai speculăm cu privire la problemele de mediu și să nu mai dăm vina pe alții. În puterea noastră este să monitorizăm cu atenție respectarea legislației ecologice, să asigurăm utilizarea rațională a resurselor existente, pentru început să reducem, iar mai apoi, în general, să nu permitem poluarea surselor de apă cu pesticide și alte substanțe nocive, să construim și să modernizăm stațiile de epurare, să creștem suprafața spațiilor verzi, în special de-a lungul rîurilor și a altor rezervoare de apă. Doar în acest fel vom putea să păstrăm și să transmitem copiilor și nepoților noștri rîul Nistru - plin de apă și viață.

În Moldova trăiesc mulți ucraineni, ca număr ei se află pe locul doi după națiunea moldovenească, aici activează cîteva comunități ucrainene și organizații etno-culturale. Cum interacționează Ambasada Ucrainei cu compatrioții săi, știe despre necesitățile și problemele lor?

Ucrainenii din Moldova reperezintă în jur de 7% din populația întregii țări. În Moldova din dreapta Nistrului există 12 organizații obștești de ucraineni, alte 11 - în regiunea transnistreană. Ambasada, tradițional, conlucrează îndeaproape cu aceste organizații, cu care desfășoară împreună diverse activități culturale și educaționale, celebrăm multe sărbători ucrainene. Anual, în luna martie se desfășoară Zilele lui Shevchenko, timp de cîțiva ani la rînd, ucrainenii din multe regiuni ale Moldovei se adună în centrul Chișinăului în cămăși naționale ucrainene brodate și desfășoară Marșul broderiei. Iarna, ucrainenii sărbătoresc foarte frumos sărbătoarea costumată Malanka, au loc Zile filmului ucrainean și multe altele.

Ucraina a creat un program de stat aparte de sprijinire a relațiilor cu ucrainenii care care trăiesc în afara țării. Anual se alocă cîteva zeci de burse pentru locuitorii Moldovei, care doresc să obțină studii superioare în Ucraina.

În unele localități din Moldova, unde locuiesc un număr mai mare de ucraineni există clase ucrainene, iar la Chișinău există un liceul ucrainean. Dar cum stau lucrurile cu predarea limbii moldovenești în raioanele Ucrainei cu o populație densă de moldoveni?

În regiunea Odessa din Ucraina funcționează trei instituții de învățămînt secundar general, unde copiii de naționalitate moldovenească învață în limba lor maternă. În unsprezece școli - în limbile ucraineană și moldovenească, în patru – în limbile ucraineană, rusă și moldovenească. De asemenea, în această regiune sînt 7 instituții preșcolare, unde copiii moldoveni învață în limba maternă.

În același timp, sperăm la o discuție constructivă cu privire la ce eforturi și unde anume ar trebuie să le orientăm pentru a opri tendința tristă de reducere în Moldova a numărului de școli în care se studiază limba ucraineană. Din păcate, în ultimii 20 de ani, numărul lor din diverse motive a scăzut aproape de două ori. Aici mai avem mult de lucru cu partenerii noștri moldoveni.

Vorbind despre relațiile țărilor noastre, nu putem trece cu vederea un subiect atît de complex ca Transnistria. Ucraina este parte a formatului 5+2. Cît de eficient este acest format din punctul dvs. de vedere?

Denumirea oficială a formatului "5+2" este "Reuniunea permanentă pe probleme politice în cadrul procesului de negocieri pentru reglementarea transnistreană". Acesta a fost creat în 2002 pentru a discuta viitorul juridic al Transnistriei în componența Moldovei unificate. Zece ani mai tîrziu au fost aprobate principiile și procedurile de desfășurare a acestor negocieri, ședințele trebuie să se desfășoare, de regulă, cel puțin de șase ori pe an.

Din păcate, în acest moment nu toți participanții la formatul "5+2" susțin ideea introducerii pe ordinea de zi a chestiunii privind inițierea negocierilor pe probleme politice de reglementare (statutul regiunii în componența Moldovei, atribuțiile Administrației de la Tiraspol etc.). În ce măsură acest lucru indică eficiența acestui format de negocieri – puteți judeca și singuri.

De aceea, Ucraina, în măsura posibilităților sale, contribuie la soluționarea problemelor cu caracter socio-economic, care se află pe ordinea de zi a negocierilor.

Totodată, poziția generală a Ucrainei privind reglementarea transnistreană rămîne neschimbată. Ea constă în respectarea integrității teritoriale și suveranității Republicii Moldova în limitele frontierei sale recunoscute la nivel internațional, precum și necesitatea de a realiza o soluționare pe cale amiabilă, cu asigurarea drepturilor și intereselor populației din Transnistria sub forma unui statut juridic special în cadrul Moldovei unite.

Cît de bine funcționează posturile vamale moldo-ucrainene comune?

În prezent, controlul comun se desfășoară la frontieră moldo-ucrainean în șase puncte de control. Acest lucru permite simplificarea maximă a traversării frontierei pentru cetățenii ucraineni și moldoveni, a mărfurilor și mijloacelor de transport, reducerea cu 15-20% a timpului pentru controalele de frontieră și vamale, sporind în acest mod capacitățile punctelor de trecere și contribuind la lichidarea criminalității transfrontaliere și a actelor de corupție în rîndul personalului.

Conform rezultatelor preliminare ale anului 2020, contrabanda cu bunuri de consum la frontiera moldo-ucraineană, comparativ cu anul 2019, a scăzut de aproape trei ori, circulația substanțelor narcotice – de 691 ori, a armelor – cu 22%, migrația ilegală - cu 37%.

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Mai multe

Sondaj Toate

load