Un bărbat a păstrat o piatră ani întregi, crezînd că este aur. Ce a descoperit

În 2015, David Hole făcea prospectări în parcul regional Maryborough de lîngă Melbourne, Australia.

Înarmat cu un detector de metale, a descoperit ceva ieșit din comun – o piatră foarte grea, roșiatică, acoperită cu lut galben, relatează Sciencealert. A luat roca acasă și a încercat să o spargă, crezînd că în interiorul ei este o pepită de aur, cu atît mai mult cu cît Maryborough se află în regiunea Goldfields, unde goana după aur a fost la apogeu în secolul al XIX-lea. Hole a încercat cu un ferăstrău, un polizor unghiular, un burghiu, transmite Noi.md cu referire la digi24.ro.

A stropit chiar bolovanul cu acid. Cu toate acestea, nici măcar cu barosul nu a reușit să crape roca. Motivul: nu era de fapt o pepită de aur, ci un meteorit rar. „Avea un aspect sculptat, cu mici gropi”, a spus geologul Dermot Henry. „Acestea se formează cînd meteoriții trec prin atmosferă, și exteriorul începe să se topească”, a explicat el.

Incapabil să spargă „roca”, dar încă intrigat, Hole a dus pepita la Muzeul din Melbourne pentru identificare. „M-am uitat la o mulțime de roci pe care oamenii le consideră meteoriți”, a spus Henry. Dar după 37 de ani de lucru la muzeu și după ce a examinat mii de roci, Henry a spus că doar două s-au dovedit a fi meteoriți adevărați. Piatra lui Hole a fost una dintre ele.

Cercetătorii au publicat acum o lucrare științifică care descrie meteoritul vechi de 4,6 miliarde de ani, pe care l-au numit Maryborough, după orașul lîngă care a fost găsit. Cîntărește 17 kilograme, iar după ce au folosit un ferăstrău cu diamant pentru a tăia o bucată mică, cercetătorii au descoperit că în compoziția sa există un procent ridicat de fier. Sunt vizibile și mici picături cristalizate de minerale metalice de-a lungul meteoritului, numite condrule. „Meteoriții oferă cea mai ieftină formă de explorare a spațiului. Ei ne transportă înapoi în timp, oferind indicii despre vîrsta, formarea și chimia sistemului nostru solar, inclusiv a Pămîntului”, a spus Henry.

„În unii meteoriți, există „praf de stele” chiar mai vechi decît sistemul nostru solar, ceea ce ne arată cum se formează și evoluează stelele pentru a crea elemente ale tabelului periodic. Alți meteoriți rari conțin molecule organice, cum ar fi aminoacizii, elementele de bază ale vieții”, a explicat cercetătorul.

Deși cercetătorii nu știu încă sigur de unde provine meteoritul și cînd a căzut pe Pămînt, ei au cîteva ipoteze.

Sistemul nostru solar a fost cîndva un morman de praf și roci de condrită. În cele din urmă, gravitația a atras o parte din acest material în planete, dar resturile au ajuns într-o centură uriașă de asteroizi. „Cel mai probabil, acest meteorit vine din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter”, a spus Henry.

Datarea cu carbon sugerează că meteoritul a stat în pămînt între 100 și 1.000 de ani. Cercetătorii mai spun că meteoritul Maryborough este mult mai rar decît aurul, ceea ce îl face mult mai valoros pentru știință. Este unul dintre cei 17 meteoriți înregistrați vreodată în statul australian Victoria și este a doua cea mai mare masă condritică, după un specimen uriaș de 55 de kilograme identificat în 2003.