China: Adevărul din spatele“libertății de navigație” promovate de SUA

“Navigația nu înseamnă trecere samavolnică, libertatea nu presupune acțiuni cu fărădelegi”, a declarat un purtător de cuvînt al Ministerului chinez al Apărării făcînd referire la raportul privind“libertatea de navigație” din anul fiscal 2023 lansat de Pentagon.

În ultimii ani“libertatea de navigație” a ajuns un pretext frecvent folosit de Washington pentru parada de forță și manevre militare comune. Începînd de anul trecut, Filipine a pătruns de mai multe ori în apele din apropierea Recifului Ren'ai și din proximitatea insulei Huangyan. SUA, Japonia și Filipine au organizat pentru prima dată un summit trilateral, în cadrul căruia au lansat critici iraționale asupra Chinei. Partea americană a menționat în repetate rînduri pretextul de“libertate a navigației”.

“Libertatea de navigație” prevăzută în Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării este cu totul altceva față de “libertatea de navigație” promovată de SUA. Prima pornește de la apărarea drepturilor și intereselor maritime echitabile ale diferitelor țări, și a ordinii maritime globale, iar cea din urmă are ca scop protejarea intereselor militare și diplomatice, și a hegemoniei maritime a SUA.

Conform Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării, vasele străine pot trece apele teritoriale ale unei țări în mod neofensiv, dar nu pot aduce prejudicii la pacea, buna ordine sau securitatea țării respective. Beneficiază de libertatea de navigație în zona economică exclusivă a unei țări, dar trebuie să țină cont de suveranitatea țării respective asupra resurselor naturale, și de jurisdicția acesteia asupra anchetelor științifice, protecției mediului și a altor acțiuni. Părțile au libertatea de navigație în marea deschisă, dar trebuie să corespundă condiției“marea deschisă poate fi utilizată în exclusivitate în scop pașnic”. De menționat că în convenția ONU se prevede că o țară poate lua măsuri adecvate să evite o trecere care nu este inofensivă și poate solicita vaselor militare străine care nu îi respectă legile să plece din apele teritoriale ale acesteia.

“Libertatea de navigație” promovată de SUA este simplă și brutală. În viziunea părții americane, “în afara apelor teritoriale este marea deschisă” și în acest sens a creat și conceptul de“apele internaționale”. După opiniile Washingtonului, vasele militare americane pot naviga liber nu numai în zona economică exclusivă, chiar și pot trece,“nerespectînd restricțiile ilegale impuse de țara respectivă” , prin apele teritoriale cu o lățime de 12 mile marine ale altei țări sub pretextul“trecerii inofensive” .

Este clar că sînt cu totul diferite cele două concepte de “libertate de navigație”. SUA nici nu a aderat la Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării, dar folosește “acțiunea pentru libertatea de navigație” să provoace“revendicările maritime excesive” ale altor țări. În esență, este vorba de încercările de a-și menține hegemonia maritimă globală prin propriile sale reguli.

Washingtonul a reiterat că“acțiunea pentru libertatea de navigație” este menită să asigure securitatea canalelor maritime și prosperitatea comercială, dar oare este adevărat?,

Începînd din 2007, China a devenit ținta permanentă a“acțiunii pentru libertatea de navigație”. Potrivit statisticilor prezentate de think-tankul chinez, Inițiativa de sondare a situației strategice din Marea Chinei de Sud (SCSPI), între 2015 și 2022, “acțiunea pentru libertatea de navigație” a SUA care a vizat insulele și recifele din Marea Chinei de Sud a avut o tendință de creștere continuă, în total de 39 de ori. Acest fapt este strîns legat de transferul accentului strategiei globale a SUA în Asia-Pacific, aprofundarea îndoielilor strategice față de China, intensificarea litigiului pe suveranitate în Marea Chinei de Sud între Filipine și China.

Washingtonul nu vrea liniște în Marea Chinei de Sud și creează intenționat tensiuni în regiune. Așa cum a spus un expert, “acțiunea pentru libertatea de navigație” a SUA nu are nicio legătură cu securitatea canalelor de navigație internaționale și prosperitatea comerțului maritim, nu este altceva decît o unealtă de promovare a strategiei globale și de apărare a intereselor de securitate ale SUA.