Amnesty International solicită renunţarea la acuzaţiile împotriva lui Julian Assange

Organizaţia Amnesty International le-a cerut marţi autorităţilor americane să renunţe la acuzaţiile împotriva fondatorului Wikileaks, Julian Assange, şi celor britanice să îl pună în libertate imediat pe acesta, transmite dpa.

Apelul făcut marţi de secretarul general al Amnesty International, Agnes Callamard, intervine înaintea judecării miercuri a apelului la decizia unui tribunal britanic, de la începutul acestui an, de a nu-l extrăda pe Julian Assange în Statele Unite, unde este acuzat de publicarea unor documente militare secrete, transmite Noi.md cu referire la agerpres.ro.

AI a invocat o anchetă publicată de Yahoo News potrivit căreia serviciile de securitate americane au luat în calcul răpirea sau uciderea lui Assange atunci cînd acesta părăsea ambasada Ecuadorului la Londra, unde a stat ca azilant politic în perioada 2012-2019.

Informaţiile publicate de Yahoo News ''sporesc dubiile asupra promisiunilor SUA şi arată încă o dată motivaţia politică existentă în spatele acestui caz'', a declarat Callamard.

''Este copleşitor faptul că după aproape 20 de ani practic niciun vinovat pentru presupusele crime de război comise de SUA în timpul războaielor din Afganistan şi Irak nu a fost tras la răspundere, lăsînd la o parte că nu a fost pus sub acuzare, în timp ce persoana care a expus asemenea crime poate sta întreaga viaţă în închisoare'', a adăugat secretarul general al Amnesty International.

Încarcerat în prezent la penitenciarul de maximă securitate Belmarsh, Julian Assange s-a refugiat la ambasada Ecuadorului din Londra în 2012 pentru a evita extrădarea şi a obţinut azilul, iar apoi şi cetăţenia, dar în urma unor tensiuni cu Quito guvernul ecuadorian i-a revocat statutul de azilant, în 2019, şi a fost arestat de poliţia britanică. Statele Unite încearcă să obţină extrădarea lui Assange, acuzîndu-l că a conspirat cu fostul analist militar Chelsea Manning la dezvăluirea de documente secrete, în 2010.

Susţinut de numeroase organizaţii pentru libertatea presei, Assange riscă 175 de ani de închisoare în SUA pentru difuzarea, începînd de atunci, a peste 700.000 de documente clasificate privind activităţile militare şi diplomatice americane, în special în Irak şi Afganistan.